Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsPensionarii pierd masiv din puterea de cumpărare. Inflația alimentară din România atinge maximul UE în 2026
Pensionarii pierd masiv din puterea de cumpărare. Inflația alimentară din România atinge maximul UE în 2026. Inflația la alimente rămâne semnificativ peste media europeană, în timp ce puterea de cumpărare a pensionarilor continuă să scadă accelerat.
În ianuarie 2026, România a înregistrat o inflație a alimentelor de 7,6% raportat la aceeași perioadă a anului anterior. Datele Eurostat confirmă că acest nivel este cel mai ridicat din Uniunea Europeană, în condițiile în care media comunitară se situează în jurul valorii de 2,5%.
Această diferență evidențiază o presiune inflaționistă mult mai puternică în România comparativ cu alte state membre, unde în unele cazuri prețurile alimentelor au stagnat sau chiar au scăzut.
Evoluția nu este izolată, ci continuă un trend început în a doua parte a anului 2025, când prețurile alimentelor au accelerat constant. Acest fenomen a fost amplificat de costurile din lanțul de producție, energie și distribuție, afectând direct prețul final din retail.
Creșterea prețurilor la alimente influențează în mod direct structura cheltuielilor gospodăriilor, în special în cazul familiilor cu venituri fixe sau reduse.
În practică, efectul se traduce prin:
- reducerea puterii de cumpărare a coșului zilnic,
- orientarea consumului către produse mai ieftine,
- presiune suplimentară pe bugetele lunare ale populației vulnerabile.
Pensiile, complet erodate de inflație
Deși în 2024 pensiile au înregistrat creșteri nominale, datele INS și CNPP arată că acestea au fost complet erodate de inflație.
Începând din a doua jumătate a anului 2025, indicatorii privind puterea de cumpărare a pensiei medii au intrat în teritoriu negativ, ajungând la aproximativ –8% la final de 2025 și început de 2026.
Scăderea puterii de cumpărare afectează direct capacitatea pensionarilor de a acoperi cheltuielile esențiale, în special:
- alimentele, care au pondere mare în consum,
- medicamentele și serviciile medicale.
Ministrul Muncii, Florin Manole, avertizează că pensionarii sunt cel mai afectat segment social de inflație, iar cei cu pensii sub 3.000 de lei se confruntă cu dificultăți majore în acoperirea cheltuielilor de bază.
Potrivit ministrului, majoritatea pensionarilor cu venituri mici își alocă aproape integral bugetul lunar pentru nevoi de bază precum alimentele și medicamentele, fără posibilitatea de a economisi sau de a acoperi alte tipuri de cheltuieli.
Această situație reflectă o presiune financiară constantă, amplificată de evoluțiile recente ale prețurilor din economie.
Ministrul Muncii a evidențiat faptul că pensionarii cu venituri reduse sunt printre cele mai vulnerabile categorii sociale, fiind afectați direct de inflație și de costurile tot mai ridicate ale traiului zilnic.
„Cei care au sub 3.000 de lei îşi cheltuie banii în pieţe pe alimente şi cumpără medicamente, nu pot economisi sau face nu ştiu ce investiţii”, a explicat ministrul.
În multe cazuri, aceștia depind exclusiv de pensie pentru acoperirea cheltuielilor curente, ceea ce limitează semnificativ calitatea vieții și capacitatea de adaptare la creșterile de prețuri.
În acest context, Florin Manole a amintit de necesitatea unor măsuri de sprijin social, inclusiv pachetele propuse la nivel guvernamental, menite să atenueze efectele inflației asupra categoriilor vulnerabile.
Potrivit acestuia, intervențiile sociale sunt esențiale pentru a reduce presiunea economică asupra pensionarilor cu venituri mici și pentru a asigura un nivel minim de protecție financiară.
Presiune structurală asupra nivelului de trai
Economiștii atrag atenția că situația actuală reflectă o combinație de factori:
- inflație persistentă la alimente,
- ajustări insuficiente ale veniturilor fixe,
- presiuni bugetare și politici de consolidare fiscală.
În acest context, nivelul de trai rămâne sub presiune, în special pentru categoriile dependente de venituri fixe.
Datele sunt analizate în contextul unor măsuri de control al deficitului bugetar și de consolidare fiscală. Aceste politici sunt asociate actualei conduceri guvernamentale, inclusiv mandatului premierului Ilie Bolojan.
Echilibrul între stabilitatea fiscală și protejarea puterii de cumpărare devine astfel una dintre principalele provocări economice ale perioadei.
Indicatorii economici din începutul anului 2026 arată o poziționare dificilă a României în raport cu media UE. Inflația ridicată la alimente, combinată cu scăderea puterii de cumpărare a pensiilor, indică o presiune economică semnificativă asupra populației.
