Scumpirile golesc bugetele românilor. Doar unul din zece mai reușește să pună bani deoparte

Scumpirile din ultimii ani au redus drastic capacitatea românilor de a economisi, potrivit celui mai recent studiu Consumer Sentiment România, realizat de MKOR. Doar 8,7% dintre respondenți au reușit să pună bani deoparte în ultimele 12 luni. Un sfert și-au folosit economiile anterioare, iar 23% au acumulat datorii pentru a-și acoperi cheltuielile curente.

Scumpirile lasă tot mai puțini bani disponibili pentru economisire

Scumpirile au redus considerabil sumele pe care românii le mai pot păstra după achitarea cheltuielilor necesare unei gospodării. Datele studiului arată că numai 8,7% dintre participanți au reușit să economisească în ultimul an, în timp ce pentru 25% veniturile au fost suficiente doar pentru acoperirea nevoilor de bază.

Situația financiară a fost și mai dificilă pentru o parte importantă a populației. Un sfert dintre respondenți au fost obligați să apeleze la economiile strânse anterior, iar 23% s-au îndatorat pentru a putea plăti cheltuielile obișnuite.

Percepția asupra evoluției prețurilor s-a deteriorat puternic față de anul precedent. Aproximativ 75% dintre respondenți consideră că prețurile au crescut semnificativ în ultimele 12 luni, în condițiile în care ponderea celor care ofereau același răspuns în urmă cu un an era de 59%.

Așteptările pentru perioada următoare indică menținerea presiunii asupra bugetelor familiale. Aproape șapte din zece români anticipează că prețurile vor continua să crească în același ritm sau că majorările se vor accelera.

Alimentele, carburanții și utilitățile indică cel mai clar creșterea prețurilor

Românii estimează că prețurile au avansat, în medie, cu 16% în ultimul an, chiar dacă tot mai mulți declară că resimt puternic această evoluție. Procentul estimat este totuși mai mic decât cel înregistrat în urmă cu trei ani, când participanții la studiu apreciau că majorările ajunseseră la 21%.

Alimentele reprezintă principalul reper utilizat pentru evaluarea scumpirilor, fiind menționate de 86% dintre respondenți. Pe pozițiile următoare se află carburanții, indicați de 74% dintre participanți, și facturile la utilități, menționate de 69%.

Cursul valutar a devenit, de asemenea, mult mai important în percepția populației asupra costului vieții. Acesta este indicat de 45% dintre respondenți, comparativ cu 25% în urmă cu trei ani. În același interval, ponderea celor care menționează taxele a crescut de la 34% la 42%.

Românii amână achizițiile importante și se orientează către valută

Dificultățile financiare influențează direct planurile privind cumpărăturile de valoare mare. Intenția de a achiziționa o mașină s-a redus la jumătate într-un singur an, de la 8% la 4%. Totodată, 61,4% dintre respondenți cred că vor plăti mai mult pentru achizițiile importante pe care le-ar putea face în următoarele 12 luni.

Valuta ocupă un loc tot mai important atât în estimările privind cheltuielile, cât și în strategiile de economisire. Aproximativ 32% dintre participanți se așteaptă să suporte costuri mai mari pentru schimbul valutar, o pondere dublă față de nivelul de 16% consemnat în urmă cu trei ani. În plus, 14% declară că intenționează să își păstreze economiile direct în valută.

Proporția celor care iau în calcul contractarea unui credit nu a înregistrat însă schimbări semnificative. În ultimii trei ani, aceasta s-a menținut între 10% și 12% la fiecare ediție a studiului, ceea ce arată că presiunea financiară nu conduce automat la accesarea unor împrumuturi noi. În același timp, încrederea în Banca Națională a României a coborât de la 4,1 la 3,8, pe o scală de evaluare de la 1 la 7.

Fondatoarea și CEO-ul MKOR, Cori Cimpoca, arată că diminuarea capacității de economisire produce efecte directe asupra consumului și obligă populația să amâne cheltuielile care nu sunt esențiale.

„Românii nu mai au ce pune deoparte, iar asta se vede direct în ce cumpără şi ce amână. Maşinile la jumătate, cumpărăturile mari sub semnul întrebării, banii mutaţi în valută în loc să fie cheltuiţi: pentru companiile care vând către consumatorul final, fiecare dintre cifrele acestea înseamnă bugete mai mici pentru tot ce nu e strict necesar”, spune Cori Cimpoca, fondator şi CEO al MKOR.

Taxele sunt considerate un factor important pentru viitoarele majorări de prețuri

Taxele sunt menționate de 42% dintre respondenți printre elementele prin care resimt creșterea costului vieții, în urcare de la 34% în urmă cu trei ani. Mai mult, dintre participanții care anticipează noi creșteri de prețuri, 66% cred că acestea vor fi determinate sau amplificate de taxe și impozite.

Presiunea exercitată asupra veniturilor nu este singura problemă identificată de studiu, care evidențiază și diferențe importante între generații. Cheltuielile de bază reprezintă principala preocupare pentru 52% dintre respondenți, iar nivelul salariilor ocupă locul următor, cu 42%.

Sănătatea mintală este indicată drept o preocupare personală de 16% dintre participanții din întregul eșantion. Diferențele generaționale sunt însă semnificative: procentul ajunge la 34% în rândul Generației Z, comparativ cu numai 10% în cazul Generației X.