Noua platformă a CNAS schimbă accesul la medic. Horațiu Moldovan spune că pacienții se vor putea programa „fără telefoane, intervenții și pile”

Casa Națională de Asigurări de Sănătate începe, de la 1 septembrie, implementarea unei noi platforme informatice realizate cu fonduri europene prin PNRR. Pacienții vor putea face programări online la medicii aflați în contract cu CNAS și își vor putea consulta datele medicale. Accesul la portal va fi disponibil persoanelor care dețin un telefon mobil conectat la internet. Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a prezentat măsurile în cadrul unei conferințe de presă.

Noua platformă informatică a CNAS va permite programarea online la medic

Noua platformă informatică a CNAS începe să fie implementată etapizat de la 1 septembrie, după ce instituția a finalizat investițiile asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Horațiu Moldovan susține că România a atins și a depășit semnificativ jalonul prevăzut în PNRR pentru modernizarea sistemului informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Una dintre primele componente care devin disponibile este portalul „e-Sănătatea mea”. Serviciul va putea fi folosit de pacienții care au un telefon mobil conectat la internet, însă programarea prin intermediul platformei nu va fi obligatorie.

„De marţi, se implementează portalul „e-Sănătatea mea”, parte a noii platformei informatice, care permite, printre altele, programarea online a pacienţilor. Aceasta nu va fi o măsură obligatorie, dar este la dispoziţia pacienţilor care au un telefon mobil cu internet”, a declarat Moldovan, într-o conferință de presă.

În prima etapă, pacienții vor putea identifica medicii și furnizorii din ambulatoriul de specialitate care au contract cu CNAS. După selectarea furnizorului dorit, programarea va putea fi realizată direct în portal.

Președintele CNAS consideră că noul sistem va elimina o parte dintre dificultățile întâmpinate de pacienți atunci când încearcă să obțină o consultație. În același timp, platforma ar putea crește gradul de utilizare a serviciilor oferite în ambulatoriul de specialitate, unde numărul consultațiilor efectuate este mult sub capacitatea maximă disponibilă.

„Pacienţii vor putea să vadă în platformă furnizorii de servicii aflaţi în contract cu CNAS în primă etapă pe ambulatoriul de specialitate să selecteze furnizorul de servicii şi să-şi facă programarea. Cu alte cuvinte, nu mai este nevoie de telefoane, nu mai este nevoie de intervenţii, nu mai este nevoie de pile ca să găseşti un doctor aflat în relaţie contractuală cu CNAS şi lucrul acesta vine şi în sprijinul colegilor noştri din ambulatoriul de specialitate care au o rată de accesare din partea pacienţilor de 40% din numărul de consultaţii maxim pe care ar putea să-l aibă pe zi”, spune şeful instituţiei.

Pacienții vor putea consulta istoricul medical și sumele decontate de CNAS

O altă funcție importantă a noii platforme informatice a CNAS le va permite pacienților să verifice informațiile înregistrate în sistemul public de sănătate. Anunțul inițial a făcut referire la accesarea istoricului medical din ultimii cinci ani, iar ulterior președintele CNAS a precizat că portalul va afișa istoricul medical din ultimii zece ani și rețetele eliberate în ultimii cinci ani.

Pacienții vor putea vedea și sumele decontate în numele lor de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Astfel, fiecare utilizator va avea acces la date privind serviciile medicale primite și costurile suportate din sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Pentru realizarea platformei au fost alocate prin PNRR 100 de milioane de euro, echivalentul a 493 de milioane de lei fără TVA. Din această sumă au fost cheltuite 434,769 milioane de lei până la finalizarea investiției, potrivit datelor prezentate de conducerea CNAS.

Platforma trebuie să gestioneze anual sute de milioane de servicii medicale

Dimensiunea sistemului informatic rezultă din numărul mare de contracte, consultații, rețete, internări și investigații care trebuie înregistrate și administrate. Noua platformă a CNAS trebuie să gestioneze peste 35.000 de contracte cu furnizorii de servicii medicale, în condițiile în care vechiul sistem fusese construit inițial pentru aproximativ 6.000 de contracte.

Horațiu Moldovan a prezentat volumul operațiunilor procesate anual și diferența dintre capacitatea vechii infrastructuri și necesitățile actuale ale sistemului public de sănătate.

„PNRR a alocat acestei platforme uriaşe o sumă de 100 de milioane de euro, respectiv 493 milioane lei fără TVA din care în acest moment, la finalizarea PNRR-ului, am cheltuit 434 769.000 lei, astfel încât am îndeplinit acest jalon din PNRR. Ca să înţelegem care este amploarea acestei platforme, vă spun că sunt peste 35.000 de contracte cu furnizori care trebuie gestionate, această platformă a pornit de la 6.000 de contracte, evident că nu mai putea să facă faţă.

Este vorba despre peste 120.000.000 de consultaţii la medicul de familie în fiecare an, pe care trebuie să le gestioneze această platformă, este vorba despre 30.000.000 de consultaţii în ambulatorii de specialitate, peste 19.000.000 de proceduri de recuperare, peste 11.000.000 de internări, servicii spitaliceşti, peste 88.000.000 de investigaţii paraclinice de laborator şi imagistică, peste 1.800.000 de pacienţi incluşi în programele naţionale de sănătate, peste 65.000.000 de reţete în fiecare an, peste 3,3 milioane de concedii medicale, peste 167.000 de formulare medicale şi 473.000 de carduri europene care trebuie gestionate într-o singură platformă a CNAS”, a explicat Horaţiu Moldovan.

Vechiul sistem informatic înregistra frecvent sincope

Modernizarea a devenit necesară după ce medicii și ceilalți furnizori aflați în contract cu CNAS s-au confruntat, timp de mai mulți ani, cu întreruperi repetate ale componentelor informatice. Horațiu Moldovan a precizat că problemele au fost înregistrate în ultimele două decenii și au afectat funcționarea unei platforme declarate infrastructură critică națională.

Echipamentele utilizate ajunseseră la sfârșitul duratei de funcționare, unele aplicații nu mai aveau licențe valabile, iar capacitatea de stocare nu mai putea susține volumul de informații transmis de furnizorii medicali.

„La acel moment majoritatea echipamentelor se aflau la sfârşitul vieţii, aplicaţiile nu mai aveau licenţe, nu erau aduse la zi iar capacitatea de stocare a informaţiilor primite de la furnizorii de servicii medicale era la maximum, în condiţiile în care volumul de date creştea constant”, a mai declarat Horațiu Moldovan.

Noua platformă a fost realizată în trei etape distincte. Prima a vizat instalarea infrastructurii hardware, a doua a presupus transferarea bazelor de date de pe vechea infrastructură, iar în ultima etapă a fost optimizat noul sistem informatic.

Horațiu Moldovan admite discontinuități în aprovizionarea cu unele medicamente

Președintele CNAS a abordat separat și dificultățile semnalate în aprovizionarea cu anumite medicamente, inclusiv cu unele tratamente citostatice prescrise pacienților diagnosticați cu diferite forme de cancer. Horațiu Moldovan a admis existența unor discontinuități, dar a respins posibilitatea ca acestea să fie provocate de activitatea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

„Am recunoscut în mod foarte clar şi transparent că există anumite discontinuităţi pentru anumite medicamente, inclusiv pentru medicamentele citostatice. Astfel de discontinuităţi există nu doar în România, există în toate ţările din Uniunea Europeană şi din lume şi astfel de discontinuităţi există în primul rând datorită unor probleme de producţie sau unor probleme pe lanţul de distribuire. Sub nicio formă nu există astfel de discontinuităţi în România din motive imputabile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Casa Naţională fiind instituţia care se ocupă cu finanţarea şi decontarea acestor medicamente”, a declarat, marți după-amiază, Horaţiu Moldovan.

Șeful CNAS a explicat că instituția pe care o conduce finanțează și decontează medicamentele, dar nu are atribuții legate de importul acestora. Importul reprezintă o activitate comercială, iar la nivelul Ministerului Sănătății funcționează instituțiile responsabile de acest domeniu.

Horațiu Moldovan a mai precizat că reprezentanții pacienților au descris situația drept una caracterizată prin „discontinuități, nu de crize”.