Alexandru Rogobete, planuri pentru 2026. Reorganizarea spitalelor, prioritate majoră pentru începutul anului viitor
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a afirmat că una dintre cele mai importante reforme aflate în pregătire vizează reorganizarea spitalelor, un proces care urmează să fie finalizat în prima parte a anului 2026.
Potrivit acestuia, termenul estimat este luna ianuarie sau, cel târziu, februarie, iar schimbările sunt considerate esențiale pentru funcționarea eficientă a sistemului de sănătate.
Rogobete a explicat că actuala structură, care cuprinde opt categorii de spitale, va fi simplificată, urmând să existe doar patru tipuri de unități sanitare.
Noua clasificare va include conceptul de spital strategic, alături de spitale de categoria 1, 2 și 3. Ministrul a subliniat că această reformă nu este una formală, ci una menită să adapteze organizarea spitalelor la realitățile medicale și la complexitatea cazurilor tratate în fiecare unitate.
Se modifică și normativul de personal
În paralel cu reorganizarea spitalelor, Ministerul Sănătății va modifica și normativul de personal.
Alexandru Rogobete a precizat pentru News.ro că stabilirea numărului de angajați nu se va mai face exclusiv în funcție de numărul de paturi, așa cum se întâmplă în prezent, ci va ține cont de categoria spitalului, de complexitatea cazurilor și de specificul fiecărei unități sanitare.
Această schimbare va viza întreg personalul medical, de la medici și asistente până la infirmiere, chimiști și biochimiști.
Ministrul a arătat că noul sistem va permite o distribuție mai echilibrată a resursei umane și va contribui la reducerea supraaglomerării și a epuizării personalului din spitalele cu adresabilitate mare.
Totodată, reforma va fi completată prin introducerea în plată a trei tipuri de gărzi: garda la domiciliu, garda de monitorizare și garda de urgență, măsură menită să închidă coerent procesul de reorganizare.
„În prima parte a anului viitor, în ianuarie, respectiv în februarie cel târziu, vom finaliza şi reorganizarea unităţilor sanitare, care este absolut necesară, practic vom reduce de la 8 categorii de spitale cât avem acum, la 4, se introduce conceptul de spital strategic, apoi spital de categoria 1, 2 şi spital de categoria 3.
Complementar cu această reorganizare majoră a sistemului de sănătate, se va modifica şi normativul de personal, aici mă refer la medici, asistente, infirmiere, chimişti, biochimişti, întreg personalul medical.
Nu se va mai realiza doar în funcţie de numărul de paturi, ci se va realiza în funcţie de categoria spitalului, în funcţie de complexitatea cazurilor, în funcţie de particularitatea fiecărui spital.
Cred că este un mare avantaj pentru întreg sistemul de sănătate pentru că doar aşa putem doza numărul de personal, în funcţie de specificul fiecărei unităţi sanitare şi putem adapta practic şi reduce supraaglomerarea şi epuizarea anumitor medici, asistente în anumite spitale care au o adresabilitate mai crescută şi, suplimentar cu această măsură, pentru a închide această reformă de fapt de reorganizare a spitalului vor intra în plată cele trei categorii de gărzi, garda la domiciliu, garda de monitorizare şi garda de urgenţă”, a declarat ministrul Alexandru Rogobete pentru sursa citată.
O reformă amânată de peste 15 ani. Ce se va schimba în România în domeniul sângelui
Pentru prima parte a anului 2026, Alexandru Rogobete a indicat drept prioritate majoră demararea unei reforme amânate de peste 15 ani, în domeniul sângelui și al produselor de sânge.
Acesta a menționat că reforma va viza reorganizarea Institutului Național de Hematologie Transfuzională și înființarea a șase centre regionale de transfuzie, dotate cu echipamente de ultimă generație pentru testarea sângelui.
Ministrul a explicat că noile tehnologii, bazate pe detectarea acizilor nucleici, vor permite procesarea plasmei în România și producerea de albumină din plasma colectată intern.
Pe lângă alinierea la standardele europene de siguranță și vigilență transfuzională, această reformă va genera economii importante, prin reducerea dependenței de importurile de produse farmaceutice derivate din plasmă, promite Alexandru Rogobete.
„Pentru prima parte a anului viitor, pe lângă reorganizarea sistemului de sănătate şi a spitalelor, îmi doresc să demarăm imediat cum trec sărbătorile una dintre reformele care trebuiau făcute de mai bine de 15 ani şi nu s-a făcut, o reformă importantă şi anume în domeniul sângelui şi al produselor de sânge.
Aici mă refer la reorganizarea INHT-ului (Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională – n.red.) pe de o parte, şi pe de altă parte la înfiinţarea a şase centre regionale de transfuzie în primul rând, apoi dotarea acestora cu echipamente de înaltă performanţă pentru testarea sângelui cu ultimele tehnologii agreate la nivel internaţional, tehnologii bazate pe detectarea acizilor nucleici, fapt care ne va permite să putem procesa plasma în România şi să putem produce albumină cu plasma colectată în România.
Este o reformă absolut necesară, importantă, care, pe lângă că ne va alinia la standardele europene de vigilenţă transfuzională şi de securitate a sângelui, va produce în timp mediu economii importante pentru că nu vom mai fi nevoiţi să cumpărăm albumină sau alte produse farmaceutice bazate pe plasmă umană din alte ţări şi le vom putea produce aici, acasă.
Cred că este cea mai importantă reformă din domeniu care poate fi făcută şi pentru care am ambiţia ca anul viitor să fie realizată: regionalizarea centrelor de transfuzie în şase centre regionale, reorganizarea activităţii în centrele judeţene, creşterea standardelor de testare la tehnologie de ultimă generaţie bazată pe detectarea acizilor nucleici şi, foarte foarte important, procesarea plasmei umane colectate prin donare, în albumină”, a explicat Alexandru Rogobete.
