Guvernul înăsprește controlul asupra concediilor medicale. Metoda prin care vor fi plătiți medicii de familie
SURSA FOTO: Dreamstime/Ambulanță pe străzile din România
Guvernul urmează să dezbată și să aprobe un proiect de lege în domeniul sănătății care introduce controale mai stricte asupra concediilor medicale, prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, și modifică modul de finanțare a medicinei de familie, prin creșterea ponderii plății pe servicii.
Guvernul pregătește o schimbare importantă în sistemul sanitar, urmând să discute și să aprobe marți, 30 decembrie 2025, începând cu ora 17.00, un proiect de lege care vizează atât concediile medicale, cât și finanțarea medicinei de familie.
Informațiile provin din zona guvernamentală și indică o direcție clară: mai mult control și o disciplină financiară sporită.
Concediile medicale, sub o supraveghere mai strictă
Noul proiect legislativ introduce proceduri suplimentare de verificare a concediilor medicale, care vor fi gestionate direct prin structurile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Evaluarea, monitorizarea și controlul administrativ al acestora ar urma să fie unificate la nivelul Casei, pentru a limita abuzurile și pentru a aduce mai multă rigoare într-un domeniu care, în timp, a generat numeroase controverse.
Intenția Executivului este de a crea un cadru clar și uniform, în care regulile să fie aplicate consecvent, fără interpretări diferite de la un județ la altul.

Angajatorii vor putea să-i raporteze pe angajații care recurg frecvent la concedii medicale scurte
Anterior, ministrul Sănătății spunea că noile reglementări vor permite angajatorilor să semnaleze mai simplu și mai clar situațiile în care angajații recurg frecvent la concedii medicale scurte sau fără temei.
Ministrul a subliniat că acest comportament nu este izolat și apare inclusiv în instituțiile publice, în special în perioadele cu volum mare de muncă.
„Vom da dreptul angajatorilor să sesizeze într-un mod legiferat mult mai clar și mult mai simplu Ministerul Sănătății, dacă în cadrul companiei sau în cadrul instituției există angajați cu acest comportament, în care să apeleze la concedii medicale de două, trei zile sau la concedii medicale nejustificate. Și Ministerul Sănătății a avut angajați care atunci când se face trimistrializarea bugetară și efortul de muncă este unul crescut, apelează la concedii medicale. Nu este o noutate”, a spus Rogobete.
Potrivit acestuia, măsurile de monitorizare aplicate de la începutul mandatului au dus deja la recuperarea a aproximativ 120 de milioane de lei în fiecare lună, bani proveniți din concedii medicale nejustificate, cu un impact bugetar ce depășește un miliard de lei anual.
„La început de mandat am pornit cu monitorizarea strictă a concediilor medicale. Controalele mari au dus la 120 de milioane de lei pe lună, doar din concedii medicale fictive. Un impact bugetar de peste 1 miliard”, a declarat Alexandru Rogobete.
Modificări la plata medicilor de familie
Proiectul de lege propune și o schimbare substanțială în modul de finanțare a medicinei de familie. Concret, se are în vedere modificarea ponderilor dintre plata per pacient și plata per serviciu. Noua formulă ar urma să acorde doar 25% componentei per capita și 75% componentei bazate pe serviciile medicale efectiv prestate.
Această ajustare reprezintă o îndepărtare clară de modelul actual de 50%-50% și chiar de structura stabilită prin normele Contractului-cadru din 2023, unde distribuția era de 35% per pacient și 65% per serviciu. Potrivit surselor, schimbarea ar putea conduce, per ansamblu, la venituri mai mici pentru medicii de familie.
Din informațiile disponibile, reiese că miza Executivului este dublă: pe de o parte, întărirea controlului asupra concediilor medicale, iar pe de altă parte, reașezarea finanțării medicinei de familie astfel încât accentul să cadă mai mult pe actul medical concret, nu pe numărul de pacienți înscriși pe liste.
Dacă va fi aprobat în ședința de marți, proiectul de lege va fi transmis Parlamentului, urmând traseul legislativ obișnuit.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





