Stagiul de cotizare și perioadele contributive și asimilate pentru pensii. Ce perioade necontributive speciale recunoaște legea

Legea nr. 360/2023 schimbă modul în care românii își calculează pensia, explicând ce perioade de muncă, studii sau concedii se iau în calcul. Noile reguli pot grăbi sau întârzia pensionarea și influențează drepturile fiecăruia.

Cum se calculează stagiul de cotizare și perioadele contributive și asimilate pentru pensii?

Legea nr. 360/2023 despre pensii, valabilă din 1 septembrie 2024, explică clar cum se calculează vechimea în muncă. Chiar dacă termenul „stagiu de cotizare” pare simplu, legea spune că acesta include mai multe tipuri de perioade:

• Perioadele în care ai plătit contribuții (stagiul contributiv propriu-zis).
• Perioadele asimilate – perioade fără contribuții, dar recunoscute oficial ca și cum ai fi cotizat.
• Perioadele necontributive – alte perioade recunoscute de lege.

Stagiul contributiv este timpul în care ai plătit efectiv contribuții la pensii sau ai fost asigurat printr-un contract social. Legea definește și stagiul complet, care este perioada totală necesară pentru a ieși mai devreme la pensie sau a obține pensia anticipată.

Perioadele asimilate care se iau în calcul includ:

• Studiile universitare de zi sau cu frecvență, dacă ai terminat cu diplomă.
• Serviciul militar, indiferent dacă a fost scurt, mobilizare, concentrare sau prizonierat.
• Perioadele cu indemnizații de asigurări sociale între 1 aprilie 2001 și 1 ianuarie 2006.
• Concediile medicale pentru accidente de muncă sau boli profesionale începând cu 1 ianuarie 2005.
• Concediul pentru creșterea copilului după 1 ianuarie 2006. Această perioadă se numără atât la stagiul minim cât și la stagiul complet de cotizare, fiind diferită de celelalte perioade asimilate.

Legea nr. 360/2023 recunoaște perioade necontributive speciale, precum persecutarea politică, misiunile soților și ajutoarele de șomaj, în stagiul de cotizare

Pe lângă perioadele asimilate, legea recunoaște și perioade necontributive ca parte din vechimea în muncă. Acestea sunt stabilite prin alte acte legale și se aplică unor situații speciale:

• Persoanele persecutate politic după 6 martie 1945, inclusiv deportați sau prizonieri, conform Decretului-lege nr. 118/1990.
• Soțiile angajate care și-au urmat soțul aflat în misiune permanentă în străinătate, conform Decretului-lege nr. 51/1990.
• Perioadele cu ajutor de șomaj sau ajutor de reintegrare profesională înainte de 1 aprilie 2001.
• Plăți compensatorii sau venituri de completare, dacă nu se suprapun cu muncă sau șomaj.
• Activitatea în grupele I și II de muncă sau în condiții speciale.
• Perioade de exil sau altele recunoscute de acte normative, inclusiv șomajul tehnic din reglementările anterioare.

Noua lege explică clar ce perioade pot fi luate în calcul la stagiul de cotizare – fie că sunt plătite, asimilate sau neplătite. Pentru mulți români, aceste clarificări sunt importante, pentru că afectează momentul pensionării și valoarea pensiei.