CNAS: Analiza paturilor din spitale este „necesară și inevitabilă”. Urmează reorganizarea sistemului

Sistemul sanitar intră într-o etapă de reorganizare, după ce autoritățile propun reducerea numărului de paturi de spitalizare continuă cu aproximativ 20% în următorii trei ani. Președintele Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Horațiu-Remus Moldovan, susține că măsura este esențială pentru eficientizarea sistemului și pentru o mai bună utilizare a resurselor.

Reducerea paturilor de spital, o măsură inevitabilă

Președintele CNAS a declarat că analiza necesarului real de paturi reprezintă un proces obligatoriu pentru reforma sistemului medical.

În acest context, Ministerul Sănătății a propus, printr-o hotărâre de guvern, reducerea numărului total de paturi cu aproximativ 20% în următorii trei ani. Doar în 2026, aproximativ 4.600 de paturi ar urma să fie eliminate din sistem.

Potrivit oficialului, problema nu este dacă această reducere trebuie făcută, ci modul în care va fi implementată.

„Întrebarea corectă nu este dacă trebuie să reducem, ci cum şi unde o facem. Există spitale care pot şi chiar îşi doresc să reducă sute de paturi. În acelaşi timp, sistemul actual a încurajat, din păcate, menţinerea artificială a unui număr mare de paturi, deoarece acesta influenţează suma maximă ce poate fi contractată cu casele de asigurări de sănătate.

În realitate, pentru majoritatea spitalelor, aceste sume rămân teoretice, nefiind niciodată absorbite integral. Mai grav, această abordare a dus la dezechilibre majore: scheme de personal supradimensionate în secţii neperformante şi, în acelaşi timp, deficit în zonele unde activitatea este intensă şi necesară”, a declarat Horațiu-Remus Moldovan.

Analiză la nivel național pentru fiecare spital

Pentru implementarea acestei măsuri, CNAS a cerut caselor de asigurări și direcțiilor de sănătate publică să realizeze evaluări detaliate la nivelul fiecărei unități medicale.

Scopul este stabilirea unui număr optim de paturi, în funcție de activitatea reală și de nevoile populației din fiecare județ.

Ce indicatori vor fi luați în calcul

Analiza se bazează pe criterii considerate obiective, care reflectă performanța și utilizarea reală a spitalelor.

Printre acestea se numără: gradul de ocupare al paturilor, durata medie de spitalizare, numărul de pacienți externați, complexitatea cazurilor tratate, raportul dintre internări și capacitatea existentă, precum și distribuția personalului medical în raport cu activitatea desfășurată.

De asemenea, va fi analizată eficiența utilizării fondurilor publice și corelația dintre finanțare și serviciile efectiv oferite pacienților.

Oficial CNAS: nu se închid spitale

Șeful CNAS a respins ideea că reorganizarea ar duce la închiderea unităților medicale, precizând că obiectivul este adaptarea sistemului la realitățile actuale.

„Nu ne dorim închiderea spitalelor, ci adaptarea lor la realitate. Nu mai vrem ca spitalele performante să fie penalizate şi cele neperformante să fie, indirect, avantajate. Nu mai vrem să risipim resurse, ci să le direcţionăm acolo unde contează cu adevărat: analize de laborator, investigaţii imagistice, medicamente, materiale sanitare şi plata corectă a gărzilor. În spaţiul public au apărut informaţii privind situaţia de la Institutul Oncologic Bucureşti (IOB), unde pacienţi oncologici ar fi fost trimişi acasă pe motiv că ‘nu sunt bani de la Casă’. Această afirmaţie nu reflectă realitatea”, a precizat Horațiu-Remus Moldovan.

Situația de la Institutul Oncologic București

Pentru a clarifica informațiile apărute în spațiul public, CNAS a prezentat date financiare privind Programul Național de Oncologie.

Conform instituției:

• la finalul lunii martie exista un stoc de peste 800.000 lei
• la începutul lunii aprilie a fost semnat un act adițional de peste 12 milioane lei
• ulterior, necesarul total a fost estimat la aproape 14 milioane lei
• pentru luna mai a fost aprobată o finanțare de peste 12 milioane lei

În același timp, consumul mediu lunar raportat de institut este de aproximativ 11,1 milioane lei, ceea ce, potrivit CNAS, arată că finanțarea este suficientă pentru acoperirea necesarului.

„Aceste cifre demonstrează că problema nu este lipsa finanţării în sine, ci modul în care aceasta este gestionată şi organizată la nivelul unităţii. Situaţii precum cele semnalate la IOB pot şi trebuie evitate. Pentru aceasta, schimbarea trebuie să fie una de fond, inclusiv în modul în care analizăm şi finanţăm spitalele”, a afirmat Horațiu-Remus Moldovan.

Reprezentanții CNAS subliniază că reducerea nu va afecta paturile utilizate frecvent, ci pe cele care rămân neocupate în mod constant.

Acestea sunt considerate ineficiente și contribuie la distorsionarea modului de finanțare a spitalelor.

Deficit major în îngrijirea paliativă

În paralel, autoritățile vor să crească numărul paturilor pentru îngrijiri paliative, un domeniu considerat insuficient dezvoltat în România.

Potrivit estimărilor, există un deficit de aproximativ 3.000 de paturi în acest sector, ceea ce face ca mulți pacienți să fie îngrijiți acasă, fără suport medical adecvat.

Schimbări majore în finanțarea spitalelor

După finalizarea analizei, CNAS va propune Ministerului Sănătății o redistribuire a paturilor și o reformă a modului de finanțare a spitalelor.

„În urma acestei analize, vom propune Ministerului Sănătăţii o repartizare corectă şi echilibrată a numărului de paturi contractabile, iar ulterior vom regândi formula de contractare pentru a încuraja activitatea reală şi performanţa. Ştim ce se întâmplă şi suntem determinaţi să reparăm finanţarea spitalelor din România. Reclasificarea spitalelor, includerea influenţelor salariale în tariful pe caz ponderat şi recalcularea acestuia în mod echitabil, redefinirea valorilor relative pentru cazurile externate şi adaptarea structurilor organizatorice ale spitalelor publice la nevoile reale de servicii de sănătate ale populaţiei din zona deservită nu mai pot aştepta prea mult!”, a conchis Horațiu-Remus Moldovan.

Reforma sistemului sanitar intră într-o etapă decisivă, în care eficiența și utilizarea corectă a resurselor devin priorități.

Reducerea numărului de paturi, redistribuirea fondurilor și adaptarea spitalelor la nevoile reale ale populației sunt măsuri care ar putea schimba semnificativ modul în care funcționează sistemul medical din România.