Ilie Bolojan critică finanțarea Electrocentrale Craiova. Credit de 70 milioane € de la EximBank: Nu se va mai plăti în veci!

Premierul Ilie Bolojan a adus din nou în discuție situația companiei Electrocentrale Craiova, care furnizează agentul termic pentru municipiul Craiova, folosind-o ca exemplu pentru ceea ce a numit alocări preferențiale de fonduri publice către administrații sau companii neperformante.

Într-un interviu acordat podcastului The News Man, șeful Guvernului a afirmat că societatea a beneficiat în 2024 de un credit de 70 de milioane de euro de la EximBank, însă a precizat că împrumutul „nu se va mai plăti în veci”, în contextul intrării companiei în insolvență.

Conflict Bolojan–Lia Olguța Vasilescu pe termoficarea Craiovei: acuzații de „falimentare voită” și dispute pe finanțarea Electrocentrale

Declarațiile apar în contextul unui conflict mai vechi între premierul Ilie Bolojan și primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, pe tema sistemului de termoficare al orașului.

Edilul PSD l-a acuzat în repetate rânduri pe șeful Guvernului că nu sprijină termoficarea din Craiova și că ar contribui la „falimentarea voită” a Electrocentrale Craiova.

De asemenea, Vasilescu i-a reproșat lui Bolojan refuzul de a aproba alocarea a 350 de milioane de lei pentru reparația grupurilor energetice, în contextul unor situații în care atât locuitorii orașului, cât și platforma Ford Otosan au rămas fără căldură.

În interviu, Bolojan a asociat situația de la Electrocentrale Craiova cu necesitatea unei discipline financiare mai stricte, pe care spune că a urmărit să o implementeze la nivel guvernamental.

Premierul a susținut că, în trecut, unele administrații locale au tratat fondurile primite de la bugetul central ca pe un mecanism de acoperire a întârzierilor din proiecte, a pierderilor sau a unui management deficitar.

„Gândiți-vă că administrațiile performante, care își fac treaba, n-au nevoie de pușculița guvernamentală, dar administrațiile neperformante, cei care nu termină proiecte la timp, cei care fac imagine doar, cei care nu tratează administrația serios, au folosit ani de zile pușculița guvernamentală ca un fel de acoperire pentru incompetență, pentru lucruri nefăcute la timp, pentru lucruri care trebuiau finanțate de undeva pentru că a fost o administrare bună”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a afirmat că impunerea unor reguli mai stricte privind cheltuielile și distribuirea fondurilor a nemulțumit o parte dintre liderii locali obișnuiți să beneficieze de acces facil la resurse guvernamentale.

„Oameni care în județele lor funcționează ca niște baroni locali, care cred că dacă au o pondere de 40-50% într-un județ au aceeași pondere la nivel de țară și care au fost obișnuiți cu aceste apucături, în momentul în care am introdus niște reguli, regulile au fost introduse pentru toți și au fost aplicate cu consecvență, au deranjat foarte mult”, a afirmat Bolojan.

Electrocentrale Craiova, în insolvență: ce înseamnă situația companiei și cine este afectat de furnizarea agentului termic

În acest context, șeful Guvernului a făcut referire directă la cazul Electrocentrale Craiova, companie aflată în subordinea Ministerului Energiei, care a intrat în insolvență în decembrie 2025.

Potrivit informațiilor transmise anterior de Ministerul Energiei, intrarea în insolvență nu presupune oprirea activității, ci suspendarea executărilor silite, înghețarea penalităților și derularea unei proceduri de reorganizare sub supraveghere judiciară.

Societatea asigură agentul termic pentru aproximativ 40.000 de apartamente, precum și pentru instituții publice, școli, spitale, unități militare și operatori economici importanți, inclusiv Ford Otosan România.

„Vă rog să vă gândiți, de exemplu, că la compania Electrocentrale din Craiova, care încălzește orașul Craiova, în 2024 s-a acordat un credit de 70 de milioane de euro de la EximBank pentru a funcționa, pentru a merge lucrurile bine, dar acel credit nu se va mai plăti în veci, pentru că compania a intrat în insolvență”, a spus Bolojan.

Premierul a afirmat că era de așteptat ca, în lipsa unei schimbări în conducere și în modul de funcționare, compania să ajungă din nou în situația de a solicita fonduri de la bugetul de stat.

„Era evident că, dacă nu se schimbă acolo abordările, nu se face ceva — și nu s-a făcut, din păcate — în următorul an vom ajunge din nou să solicităm zeci de milioane. Ori, în condițiile în care asta n-a mai funcționat, pentru că nu mai puteam asta, vă puteți da seama că a apărut un deranj”, a adăugat premierul.

Ilie Bolojan a folosit cazul Craiovei ca exemplu al unui model pe care îl consideră nesustenabil, susținând că acesta ar putea genera precedente similare pentru alte orașe sau companii aflate în dificultate.

„Poate vor și alte orașe, poate vrea și Brăila 70 de milioane de euro, poate vrea și Galațiul sau alte orașe să facă asta, ceea ce nu se mai putea. Deci regulile clare n-au mai permis transferul și accesul de fonduri în mod preferențial și asta a fost a doua etapă a deranjului care a deranjat oameni de decizie din Partidul Social Democrat în mod evident”, a spus Bolojan.

Premierul a afirmat că efectele acestor măsuri nu au vizat exclusiv PSD, însă a sugerat că un astfel de comportament administrativ este mai des întâlnit în cadrul unei anumite culturi politice locale.

„I-au deranjat pe toți care mai aveau astfel de beneficii, transpolitic, dar în primul rând aceste comportamente de tip baron local erau caracteristicele unei anumite gândiri și asta a complicat din nou lucrurile”, a declarat șeful Guvernului.

Conflict Bolojan–Vasilescu pe termoficarea Craiovei: acuzații, fonduri europene și proiecte ratate de infrastructură

Conflictul dintre Ilie Bolojan și Lia Olguța Vasilescu a izbucnit la începutul anului, pe fondul unor avarii repetate în sistemul de termoficare din Craiova.

Primarul municipiului a susținut că Electrocentrale Craiova nu se află în subordinea Primăriei, ci a Guvernului, prin Ministerul Energiei, argumentând că administrația locală nu putea investi legal într-o societate de la care nu deține acțiuni. De asemenea, Vasilescu a afirmat că Guvernul, și nu Primăria, era parte în contractul privind investiția pierdută din fonduri europene pentru noua centrală.

Edilul a acuzat Executivul că a refuzat alocarea a 350 de milioane de lei pentru reparații, situație care ar fi dus la întreruperi repetate ale furnizării căldurii. Totodată, aceasta a respins responsabilitatea municipalității și a acuzat Guvernul de „habarnism” și lipsă de soluții pentru oraș.

De cealaltă parte, Ilie Bolojan a susținut încă din ianuarie că pentru Craiova au fost alocate fonduri europene de 168 de milioane de euro pentru modernizarea sistemului de termoficare, însă lucrările nu au fost realizate.

Ulterior, Ministerul Energiei a precizat că proiectul din PNRR pentru construirea unei centrale noi pe gaze, în cogenerare de înaltă eficiență, cu o capacitate de 295 MW, avea o valoare totală de 1,28 miliarde de lei și o finanțare nerambursabilă de 825,8 milioane de lei, însă procedurile au fost anulate după două licitații fără oferte admisibile.

Credit EximBank și certificate CO₂: datorii uriașe și insolvență la Electrocentrale Craiova

În ceea ce privește creditul de la EximBank, Ministerul Energiei a explicat anterior că acesta era destinat garantării împrumutului de certificate de emisii de dioxid de carbon de la Complexul Energetic Oltenia.

Din aproape un milion de certificate CO₂ împrumutate, Electrocentrale Craiova ar fi reușit să returneze doar 145.000 în perioada septembrie 2024 – august 2025. Pe fondul problemelor financiare, Administrația Fondului pentru Mediu a emis în octombrie 2025 o decizie de impunere prin care a stabilit penalități de 596,4 milioane de lei.

Conform acelorași date, compania înregistra la finalul anului 2024 un activ net negativ de peste 337 de milioane de lei, pierderi de peste 400 de milioane de lei și datorii totale de 1,29 miliarde de lei. În acest context, Tribunalul Dolj a dispus în decembrie 2025 deschiderea procedurii generale de insolvență.

Ilie Bolojan critică pierderile din sistemul public: cazul Electrocentrale Craiova și acuzațiile privind risipa bugetară

Premierul a inclus situația Electrocentrale Craiova într-o critică mai amplă la adresa pierderilor din sistemul public și a modului în care, în opinia sa, bugetul ar fi fost „prăduit” sub diverse forme.

„A trebuit să aprind lumina în foarte multe locuri, așa, plastic, pentru că o altă problemă a acestei țări și a oricărui sistem care funcționează prost sunt pierderile enorme, raptul din banii publici și practic prăduirea sub diferite forme a bugetului public”, a spus Bolojan.

Liberalul spune că aceste intervenții au generat rezistență din partea celor care au beneficiat de vechile mecanisme.

„Corectând aceste lucruri în fiecare zi, vă dați seama că toți cei care au avut avantaje din asta, transpolitic, transinstituțional — aici nu e vorba doar de o grupare sau alta — au fost deranjați foarte mulți oameni. Asta practic a pus capac”, a afirmat Ilie Bolojan.

În opinia premierului, actuala criză politică, inclusiv moțiunea de cenzură semnată de PSD împreună cu AUR, ar trebui interpretată și în acest context: pierderea accesului la mecanisme de finanțare discreționară și la resurse bugetare utilizate pentru acoperirea pierderilor sau a eșecurilor administrative.

„PSD a generat această moțiune de cenzură și, practic, semnând-o împreună cu AUR, negociind cu AUR, au constituit de facto o nouă alianță politică”, a spus Bolojan.