România riscă turbulențe financiare severe. Adrian Negrescu, avertisment despre costul datoriei publice: Nota de plată va fi suportată din buzunarele noastre

Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că România se confruntă cu riscul unor turbulențe financiare severe, într-un context economic deja fragil, susținut în principal prin împrumuturi masive și prin incertitudinea legată de fondurile europene. Potrivit analizei sale, nota de plată a dezechilibrelor bugetare va fi resimțită direct de populație, pe fondul unei economii vulnerabile și al unei dependențe ridicate de finanțare externă.

România riscă turbulențe financiare. Datoria publică a României a crescut accelerat în ultimii ani, depășind niveluri de alertă și situându-se periculos peste pragul de 60% din PIB, a subliniat Adrian Negrescu într-o postare realizată pe Facebook.

România riscă turbulențe financiare severe în contextul datoriei publice în creștere

În acest context, statul are un necesar brut de finanțare foarte ridicat, de aproximativ 50 de miliarde de euro anual, necesari atât pentru acoperirea deficitului bugetar cronic, cât și pentru plata datoriilor ajunse la scadență.

Acest nivel se traduce printr-o nevoie constantă de refinanțare, echivalentă cu aproximativ 1 miliard de euro pe săptămână, ceea ce obligă Ministerul Finanțelor să se împrumute frecvent de pe piețele internaționale.

„România nu se pregătește de ,,Epoca de AUR’’ ci de ,,Jocurile foamei”. România riscă să intre într-o perioadă de turbulențe financiare severe, iar dincolo de panica de moment, nota de plată va fi suportată direct din buzunarele noastre. Totul se întâmplă pe fondul unei economii deja vulnerabile, ținute în viață de împrumuturi masive și de promisiunea banilor europeni care ar putea să nu mai vină.

Pentru a înțelege gravitatea situației, trebuie să privim imaginea de ansamblu a finanțelor publice. Datoria publică a României a crescut accelerat în ultimii ani, depășind praguri de alertă și instalându-se periculos peste nivelul critic de 60% din Produsul Intern Brut.

Statul român are un necesar brut de finanțare uriaș. În fiecare an, guvernul are nevoie de aprox 50 de miliarde de euro doar pentru a acoperi deficitul bugetar cronic și pentru a plăti datoriile vechi care ajung la scadență. Asta înseamnă, practic, 1 miliard de euro pe săptămână! Acest gol imens din buget înseamnă că Ministerul Finanțelor trebuie să iasă constant pe piețele internaționale pentru a se împrumuta”, a scris Adrian Negrescu.

Această dependență face economia sensibilă la orice semnal de instabilitate politică sau lipsă de predictibilitate

Această dependență face economia sensibilă la orice semnal de instabilitate politică sau lipsă de predictibilitate, ceea ce poate duce la creșterea rapidă a costurilor de finanțare. În ultimele 24 de ore, dobânda la care se împrumută România a crescut de la 6,2% la 7,31%, o evoluție considerată severă în comparație cu alte state. Creșterea dobânzilor are efect direct asupra bugetului de stat, întrucât o parte tot mai mare din resurse este direcționată către plata serviciului datoriei, care a ajuns la aproximativ 3% din PIB, un nivel fără precedent pentru România.

Pe lângă presiunea datoriei, analiza indică și riscuri semnificative asupra monedei naționale. Tensiunile politice și scăderea încrederii investitorilor pot conduce la deprecierea accelerată a leului, cu posibile praguri de 5,2 sau chiar 5,5 lei pentru un euro. În acest context, banca centrală este pusă în situația de a interveni pentru stabilizarea cursului, însă au fost deja utilizate rezerve importante, estimate la peste 2 miliarde de euro în ultimele două luni, ceea ce limitează spațiul de manevră.

„Orice criză guvernamentală sau lipsă de predictibilitate sperie imediat investitorii. Rezultatul direct este o creștere bruscă a dobânzilor. În ultimele 24 de ore, dobânda României a crescut brusc de la 6,2 la 7,31%. Nicio altă țară din lumea civilizată nu se confruntă cu o asemenea degradare a perspectivei investitorilor.

Din păcate, creșterea dobânzilor o vom simți curând. Practic, vom plăti sume colosale doar pentru dobânzile acestor credite, bani care altfel ar fi putut construi spitale sau școli moderne. În acest moment, dobânzile au ajuns să reprezinte 3% din PIB. E fără precedent în istoria României! Tensiunile politice și lipsa de încredere a piețelor pun o presiune enormă și pe moneda națională. În acest context agitat, nu este deloc exclus să asistăm la o depreciere accelerată a cursului de schimb.

Atingerea unui prag de 5,2 sau chiar 5,5 lei pentru un euro ar putea deveni rapid o realitate dureroasă, asta în condițiile în care BNR nu va risca să își cheltuiască toate rezervele pe apărarea unui curs ireal. Și așa a cheltuit, în ultimele 2 luni, potrivit unor surse, peste 2 miliarde de euro pentru a ține moneda națională la un curs stabil. Probabil vom asista, astfel, la o depreciere controlată a leului. Până la cel nivel rămâne de văzut”, a mai scris economistul.

Deprecierea monedei ar avea efecte directe asupra populației

Deprecierea monedei ar avea efecte directe asupra populației, în condițiile în care România depinde puternic de importuri pentru consumul zilnic. O slăbire a leului s-ar reflecta rapid în creșterea prețurilor la alimente, îmbrăcăminte, electronice și servicii de telecomunicații. În plus, ratele bancare legate de euro și chiriile calculate în moneda europeană ar deveni mai împovărătoare pentru bugetele gospodăriilor.

Un alt risc major este retrogradarea ratingului de țară la categoria „junk”, ceea ce ar însemna pierderea accesului la finanțare din partea multor investitori instituționali. Într-un asemenea scenariu, România ar putea fi nevoită să apeleze la un acord de asistență cu Fondul Monetar Internațional, care ar impune măsuri stricte de ajustare fiscală. Printre acestea s-ar putea număra majorarea TVA la 24% sau chiar 26% și creșterea impozitului pe salarii la 16%, măsuri cu impact direct asupra puterii de cumpărare.

„Să nu uităm un aspect important. România este o țară profund dependentă de importuri pentru consumul zilnic. Orice slăbire a leului în fața monedei europene se traduce instantaneu prin prețuri mai mari la raft. Alimentele de bază, hainele, electronicele și chiar serviciile de telefonie mobilă se vor scumpi peste noapte.

În plus, ratele bancare legate de euro și chiriile lunare, calculate de majoritatea proprietarilor în moneda europeană, vor deveni o povară mult mai grea pentru bugetul și așa fragil al familiilor. Prelungirea unei crize guvernamentale aduce un risc macroeconomic și mai sumbru. Agențiile internaționale de evaluare financiară ar putea retrograda ratingul de țară al României la categoria „Junk”, o etichetă care ne declară o destinație nerecomandată pentru investiții”, a subliniat acesta.

Instabilitatea politică poate pune în pericol accesarea fondurilor europene

Analiza mai subliniază că instabilitatea politică poate pune în pericol accesarea fondurilor europene, în special a celor aproximativ 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență. Pierderea acestor resurse ar afecta proiectele majore de infrastructură, inclusiv autostrăzi, rețele feroviare și spitale regionale, în condițiile în care statul nu dispune de resurse proprii suficiente pentru a le susține.

În ansamblu, concluzia analizei este că România se află într-un punct critic, caracterizat de dezechilibre bugetare, presiuni asupra monedei și dependență ridicată de finanțare externă, iar lipsa stabilității politice și economice poate amplifica rapid riscurile existente, cu efecte directe asupra populației și investițiilor.

„O astfel de decizie ne va închide brusc ușile finanțatorilor privați care au ,,interzis” să investească în țările junk. În lipsa banilor de pe piețele libere pentru a susține datoria publică, singura soluție de supraviețuire va rămâne un nou acord de asistență cu Fondul Monetar Internațional.

Intervenția FMI la București nu va veni cu pachete de salvare gratuite. Instituția va impune un program strict de redresare financiară care se va traduce inevitabil prin măsuri dure de austeritate. Creșterea cotei TVA la 24 sau chiar 26% și majorarea impozitului pe salarii la 16% sunt primele instrumente folosite pentru a echilibra bugetul, lovind din nou direct în puterea de cumpărare a românilor.

Situația devine cu adevărat critică dacă ne uităm la fondurile europene, singurul motor real de dezvoltare. Lipsa unui guvern stabil capabil să implementeze reformele asumate ne va expune riscului major de a pierde cei 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Fără acești bani europeni, marile proiecte de infrastructură, de la autostrăzi la rețele feroviare și spitale regionale, se vor opri pe termen nedefinit. Și asta în condițiile în care, pur și simplu, statul român nu are fondurile proprii necesare pentru a le continua, fiind blocat sub greutatea propriilor datorii.

Altfel spus, România nu se pregătește de ,,Epoca de AUR’’ ci de ,,Jocurile foamei”. O realitate economică sumbră pentru care politicienii, din păcate, pare că nu au soluții. Dincolo de moțiune, nu avem nicio perspectivă legată de viitor. Coaliția pro-occidentală este în aer, AUR vrea alegeri anticipate, guvernarea țării pare a fi ca un cartof fierbinte pe care politicienii și-l pasează de teama consecințelor”, a conchis acesta.

Postarea poate fi vizualizată aici.

Managerii din comerț și industrie anticipează creșteri de prețuri și evoluții mixte ale economiei

Managerii din comerțul cu amănuntul estimează pentru următoarele trei luni creșteri accentuate ale prețurilor, potrivit datelor privind tendințele din activitatea economică publicate de INS. În același timp, ancheta realizată în luna aprilie arată că în industria prelucrătoare se așteaptă o relativă stabilitate a volumului producției în perioada următoare.

În ceea ce privește forța de muncă, în industria prelucrătoare este anticipată o scădere moderată a numărului de salariați, în timp ce prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, tendință evidențiată de un sold conjunctural de 39%. În sectorul construcțiilor, managerii prognozează o creștere a volumului producției și o stabilitate relativă a numărului de angajați, însă prețurile lucrărilor de construcții sunt estimate să crească puternic, reflectat printr-un sold conjunctural de 51%.

În comerțul cu amănuntul, perspectivele indică o scădere moderată a cifrei de afaceri, cu un sold conjunctural de -7%, în timp ce numărul de salariați ar urma să rămână relativ stabil. Totodată, 55% dintre respondenți se așteaptă la creșteri de prețuri, în timp ce doar 6% anticipează scăderi, rezultând un sold conjunctural de 49%, care indică o creștere accentuată a prețurilor în acest sector.

În sectorul serviciilor, managerii estimează o stabilitate relativă a cererii pentru următoarele trei luni, precum și a numărului de angajați. Cu toate acestea, prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor sunt așteptate să crească, tendință reflectată printr-un sold conjunctural de 30%, ceea ce indică presiuni moderate asupra tarifelor din acest domeniu.