Accidentele provocate de șoferi vârstnici readuc în discuție siguranța rutieră
În primele luni ale anului 2026, autoritățile din România au raportat o serie de accidente rutiere în care au fost implicați șoferi cu vârste de peste 80 de ani, situații care au atras atenția asupra riscurilor crescute la volan în rândul acestei categorii de conducători auto.
Unul dintre cele mai discutate incidente s-a produs în județul Brăila, unde un bărbat de 85 de ani a provocat un accident rutier. Imaginile devenite virale au surprins momentul în care polițiștii încercau să comunice cu acesta, însă șoferul nu reușea să audă indicațiile primite din cauza unor probleme severe de auz. Deși evenimentul nu s-a soldat cu victime grave, situația a alimentat discuțiile despre cât de pregătiți mai sunt unii conducători auto vârstnici să facă față cerințelor traficului modern.
Un alt accident grav a avut loc în județul Suceava, unde un bărbat de 84 de ani a lovit două tinere care traversau regulamentar pe o trecere de pietoni. Impactul a fost surprins de camerele de bord ale unor autovehicule aflate în zonă, iar imaginile au circulat rapid în mediul online. Una dintre victime a suferit răni grave și a fost internată în spital, în timp ce cealaltă a scăpat cu leziuni mai ușoare.
Un al treilea incident a fost raportat pe DN1B, în județul Prahova, în apropierea localității Chițorani. Acolo, un bărbat de aproximativ 80 de ani, aflat la volanul unui autoturism, a pierdut controlul direcției după ce i s-ar fi făcut rău în timpul condusului și a pătruns pe contrasens, lovind un camion parcat. Din fericire, în momentul impactului nu circulau alte vehicule pe sensul opus. Șoferul și o femeie de 74 de ani, pasageră în mașină, au fost transportați la spital pentru îngrijiri medicale.
Expertul Titi Aur explică riscurile la volan pentru acești șoferi în vârstă
Aceste incidente au readus în prim-plan discuția despre siguranța rutieră și despre modul în care vârsta înaintată poate influența capacitatea de a conduce. Expertul în siguranța traficului Titi Aur a explicat pentru Fanatik că fenomenul implicării tot mai frecvente a șoferilor vârstnici în accidente nu este unul întâmplător, ci are legătură directă cu degradarea progresivă a unor abilități esențiale pentru condus.
Acesta a arătat că siguranța rutieră este, în general, afectată atât în cazul tinerilor, cât și al persoanelor în vârstă, însă în rândul celor din urmă problemele sunt adesea mai grave. Consultantul a subliniat că există situații dramatice în care conducători auto continuă să urce la volan deși nu mai aud bine, nu mai văd corespunzător sau nu își pot controla eficient mâinile și picioarele.
Deteriorarea fizică și mentală poate apărea sau se poate accentua la câțiva ani după efectuarea acestor verificări, mai ales la vârste de 80, 85 sau chiar 90 de ani. În aceste condiții, șoferii pot ajunge să nu mai controleze corect vehiculul sau să reacționeze prea lent în situații critice din trafic, spune Titi Aur.
„Siguranța rutieră este scăpată complet de sub control, atât în cazul tinerilor, cât și al vârstnicilor. Și, evident, la bătrâni problemele sunt mai mari. Am văzut cazuri dramatice în presă. Un șofer care pur și simplu nu auzea, dar conducea. Sunt persoane care nu văd bine sau nu își pot controla corespunzător mâinile și picioarele, dar continuă să conducă.
Și au dreptul să o facă pentru că și-au prelungit permisul, uneori pentru încă zece ani, după ce au trecut printr-un control mai mult sau mai puțin eficient. În timpul acelui control poate că erau sau nu erau probleme vizibile, dar după câțiva ani, șase, șapte, nouă, și la vârste de 80, 85 sau chiar 90 de ani, capacitatea lor fizică și mentală se deteriorează.
Nu mai controlează corect mâinile și picioarele, nu mai vede sau nu mai aude bine, iar unele afecțiuni pot să le afecteze grav siguranța la volan”, a explicat fostul campion de raliu, acum instructor de conducere defensivă.

Lipsa unei strategii eficiente și necesitatea controalelor medicale mai frecvente
Titi Aur a atras atenția și asupra faptului că România nu dispune, în opinia sa, de o politică eficientă și aplicabilă în domeniul siguranței rutiere. Deși există documente și reglementări care vizează acest sector, specialistul consideră că ele nu sunt implementate în mod real și nu oferă garanția unui control adecvat al aptitudinilor conducătorilor auto.
Instructorul auto a susținut că toate verificările medicale și psihologice ar trebui realizate cu mai multă atenție pentru toți șoferii, indiferent de vârstă. În cazul persoanelor vârstnice, aceste controale ar trebui efectuate mai des, deoarece probabilitatea apariției unor afecțiuni care pot limita capacitatea de a conduce crește semnificativ odată cu trecerea anilor.
El a menționat că specialiștii ar trebui să stabilească intervale clare pentru aceste verificări, care ar putea avea loc la doi, trei sau cinci ani.
„Acest lucru se întâmplă pentru că nu avem cu adevărat o politică sau o strategie aplicabilă pentru siguranța rutieră, deși pe hârtie există unele documente. Eu consider că toate verificările medicale și psihologice ar trebui realizate cu mult mai mare atenție pentru toți cei care conduc, indiferent de vârstă.
În cazul persoanelor mai în vârstă – după 60, 70 sau 80 de ani – aceste controale ar trebui să fie efectuate mai des.
Specialiștii ar trebui să stabilească dacă ele trebuie făcute la doi, trei sau cinci ani, pentru că, odată cu vârsta, crește semnificativ probabilitatea apariției unor afecțiuni medicale care pot limita sau afecta capacitatea de a conduce”, a adăugat Titi Aur.
Rolul medicilor de familie
Titi Aur a subliniat și importanța rolului medicilor de familie în prevenirea accidentelor rutiere. În opinia sa, aceștia ar trebui să fie pregătiți să identifice problemele medicale relevante pentru siguranța la volan și să aibă autoritatea legală de a limita temporar sau definitiv dreptul pacienților de a conduce, atunci când situația o impune.
Expertul în conducere defensivă a explicat că medicii de familie gestionează starea de sănătate a cetățenilor și pot observa din timp evoluția unor afecțiuni care ar putea afecta reflexele, vederea sau capacitatea de concentrare.
„Consider că, în primul rând, medicii de familie ar trebui să fie pregătiți pentru acest aspect. Atunci când un medic știe că unul dintre pacienții săi are o problemă medicală relevantă, ar trebui să aibă atât capacitatea, cât și autoritatea legală de a-i limita dreptul de a conduce – fie temporar, fie definitiv.
Este esențial pentru că medicul de familie gestionează starea de sănătate a tuturor cetățenilor, inclusiv a celor care conduc”, a precizat Titi Aur.
Există și o problemă psihologică: mulți șoferi acceptă cu greu că a venit momentul să renunțe la șofat, din cauza vârstei
Totodată, Titi Aur a evidențiat dificultatea psihologică pe care o întâmpină mulți oameni atunci când trebuie să accepte că, odată cu înaintarea în vârstă, anumite activități devin riscante.
Condusul este adesea asociat cu independența personală, iar renunțarea la acest drept poate fi percepută ca o pierdere majoră.
Din acest motiv, specialistul a considerat că autoritățile ar trebui să impună teste medicale și psihologice clare, care să stabilească fără echivoc dacă o persoană mai are sau nu capacitatea de a conduce.
El a sugerat inclusiv introducerea unor limitări specifice, cum ar fi interdicția de a conduce pe timp de noapte pentru persoanele care au probleme de vedere. Deși o astfel de măsură ar putea părea exagerată pentru unii, expertul a argumentat că este necesar un control real și eficient în acest domeniu pentru a reduce numărul accidentelor.
„La 70, 80 sau 90 de ani, nu accepți că nu mai poți face lucruri pe care le-ai făcut toată viața, cum ar fi condusul. Din acest motiv, Ministerul de Interne, prin tot ce ține de circulație și eliberarea permisului de conducere, ar trebui să impună teste medicale și psihologice.
Acestea trebuie să arate clar dacă o persoană are sau nu capacitățile necesare și să poată limita dreptul de a conduce, parțial sau total, pentru o perioadă determinată dacă e cazul. O lună, două sau șase luni, cât timp ești sub tratament. Ulterior, testele pot fi reluate.
Eu aș propune și limitări specifice, de exemplu interdicția de a conduce noaptea pentru cei care nu mai văd bine. Poate pare exagerat, dar este clar că trebuie să existe un control real în această zonă”, a încheiat Titi Aur.