Schimbare pentru plata concediilor medicale. Președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților: Fraudă!

Schimbare pentru plata concediilor medicale. Președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților: Fraudă!

SURSA FOTO: Dreamstime - Concediu medical

Publicat de Ramona-Sandrina Ilie la 31 decembrie 2025, 19:48

Pacienții din sistemul public de sănătate sunt vizați de o ordonanță de urgență adoptată de Guvern la finalul anului 2025, care modifică modul de plată al concediilor medicale. Actul normativ a fost aprobat pe 30 decembrie și introduce, printre altele, neplata primei zile de concediu medical.

Pacienții sunt afectați de schimbarea regulilor privind concediul medical

Pacienții reprezintă categoria direct vizată de prevederea care reduce cu o zi perioada de concediu medical suportată din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. Modificarea este inclusă în „Ordonanța de urgență privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate”, aplicabilă certificatelor eliberate între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027.

Conform documentului, prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită din fondurile publice, deși perioada respectivă va continua să constituie stagiu de asigurare, iar calitatea de asigurat se menține. Autoritățile precizează că modul concret de aplicare și lista afecțiunilor exceptate vor fi stabilite ulterior, prin norme care urmează să fie aprobate în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței.

Această măsură este doar una dintre schimbările introduse prin actul normativ. Guvernul a decis și ajustarea mecanismului de finanțare în asistența medicală primară, prin reducerea valorii punctului per capita și majorarea valorii punctului pe serviciu medical, cu scopul declarat de a stimula decontarea serviciilor efectiv prestate.

Totodată, cadrul legal a fost modificat pentru a permite caselor de asigurări de sănătate să efectueze controale asupra concediilor medicale, atât din perspectiva legalității, cât și a temeiniciei acestora. Verificările vor include analiza documentelor medicale, respectarea duratei legale a concediului și corectitudinea completării certificatelor, cu posibilitatea solicitării de informații suplimentare medicilor curanți și furnizorilor de servicii medicale.

Critici privind direcția măsurilor și lipsa consultărilor

Președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, Vasile Barbu, consideră că neplata primei zile de concediu medical este o decizie disproporționată, în condițiile în care problemele majore ale sistemului țin de risipă și fraudă. În opinia sa, eficientizarea ar trebui să înceapă cu un control real al decontărilor și al cheltuielilor.

„Eu nu înțeleg de ce Guvernul se ocupă de mărunțișuri, atâta timp cât are de unde să ia bani. Pentru că sistemul de sănătate este puternic fraudat, este puternic neeconomic. Ar fi trebuit să facă eforturi pentru eficientizarea actului medical, pentru că avem teancuri de documente pentru fiecare caz în parte – fiecare pacient, fie cronic, fie acut – unde se face o risipă fantastică și de medicamente, și de materiale sanitare, și de consultații, și de analize medicale. Dacă înainte aveam, să zicem, două-trei- patru pagini de analize medicale, acum avem și 18, și 24 am văzut la anumite centre medicale private mari unde văd că se vehiculează zeci de milioane de euro”, a declarat Barbu.

Acesta atrage atenția și asupra faptului că organizațiile de pacienți nu au fost consultate înainte de adoptarea ordonanței, deși măsurile au un impact direct asupra beneficiarilor sistemului. Potrivit lui Barbu, dialogul s-a limitat la anumite structuri patronale, în timp ce opiniile pacienților și ale societăților profesionale au fost ignorate.

„În alte vremuri, cu alte guverne, eram consultați și noi și societățile medicale profesionale, acum văd că sunt consultate câteva patronate, tocmai acești rechini care au fraudat în ultimii ani sistemul de sănătate. Doar ei sunt consultați. Noi, ceilalți beneficiari, asociațiile de pacienți, nu suntem consultate. Sunt câteva invitații la câteva congrese de bla-bla și cam atât. Suntem lăudați, suntem premiați, dar nu se ține cont de opiniile noastre și de soluțiile pe care noi le oferim”, a mai spus acesta.

Motivația combaterii fraudei și efectele asupra angajaților bolnavi

Guvernul a justificat neplata primei zile de concediu medical prin necesitatea reducerii concediilor acordate fictiv. Reprezentantul pacienților contestă însă datele prezentate public și susține că există alte metode legale pentru depistarea abuzurilor.

„Fraudă! Măi să fie, cum au calculat ei acea jumătate, când noi constatăm că angajatorii forțează pacienții să-și ia concedii de odihnă sau să-și ia concedii fără plată, spunându-le că ei nu plătesc concedii medicale? Au ajuns acum oamenii să fie dați afară, cu restructurările acestea, au ajuns cu sabia deasupra capului. Și omul își zice – bine, hai că îmi iau concediu fără plată sau concediu de odihnă pe perioada în care sunt bolnav””, a afirmat Barbu, subliniind presiunea exercitată asupra angajaților aflați în situații vulnerabile.

Noua regulă se suprapune peste alte modificări deja intrate în vigoare, precum scăderea procentului de decontare pentru anumite afecțiuni, ceea ce determină unii angajați să renunțe la perioada de refacere și să revină la muncă înainte de însănătoșire completă. Situația este agravată de faptul că angajatorii suportă primele zile de concediu medical fără posibilitatea deducerii cheltuielilor, ceea ce generează reticență față de angajarea persoanelor cu probleme de sănătate.

„Concediile medicale sunt prost plătite, deși omul pe perioada concediului medical cheltuiește mai mult… În loc să-l ajutăm să depășească în momentul acela de criză, noi ce facem? Îl băgăm pur și simplu în depresie”, a mai declarat Barbu.

Demersuri limitate și capacitate redusă de control

În ceea ce privește contestarea actului normativ, Asociația Națională pentru Protecția Pacienților susține că posibilitățile legale sunt limitate. Ordonanța nu poate fi atacată direct în instanță, singura variantă fiind sesizarea Avocatului Poporului.

„Culmea, nici nu am posibilitatea să atac. Am vorbit cu colegii avocați, nu putem pentru că e ordonanță de guvern”, a explicat Barbu, amintind de un demers similar inițiat în urmă cu patru ani, rămas nesoluționat la Curtea Constituțională.

În paralel, acesta semnalează scăderea capacității instituționale de control, în condițiile în care au fost eliminate zeci de posturi și nu mai funcționează compartimentele antifraudă la nivelul caselor județene de asigurări de sănătate. Potrivit lui Barbu, întărirea mecanismelor de verificare ar fi fost o soluție mai eficientă decât transferarea presiunii financiare asupra pacienților aflați în concediu medical.

Informații articol
Publicat în: Social
Despre autor
Ramona-Sandrina Ilie

Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.