Scandalul companiilor de stat. Bolojan: Se vând acțiuni minoritare, decizia majoritară rămâne la stat, dar administrarea nu se mai face în subteran

Reforma „cu frâna de mână trasă”. Ilie Bolojan explică lupta împotriva parazitării companiilor de stat și metafora cu „șobolanii”

Ilie Bolojan, premierul României, a oferit duminică seară, pe 19 aprilie 2026, clarificări importante cu privire la semnificația din spatele afirmației sale referitoare la „șobolanii din cămară”.

Șeful Executivului a explicat că acest mesaj a vizat în mod direct modul de funcționare al anumitor companii de stat și reacțiile virulente apărute în urma măsurilor de reformă implementate de cabinetul său.

Acesta a subliniat că metafora sa făcea trimitere la zone din aparatul de stat care sunt parazitate sistemic, fenomen care a devenit vizibil imediat ce au fost puse „reflectoarele” pe activitatea acestora.

De unde vine rezistența la această reformă

În cadrul unei intervenții televizate, premierul Ilie Bolojan a precizat că, prin măsurile adoptate, a reușit să blocheze continuarea parazitării bugetelor publice, fapt care a generat nemulțumiri la scară largă. Bolojan a punctat că persoanele vizate de aceste schimbări nu erau izolate, ci beneficiau de susținere politică din partea diverselor partide.

Totuși, acesta a ținut să menționeze că nu își permite să atace la modul general o formațiune politică sau alta, deoarece cunoaște mulți primari, parlamentari și consilieri de bună-credință în toate taberele.

Referindu-se specific la membrii PSD, prim-ministrul s-a declarat sceptic cu privire la măsura în care aceștia conștientizează faptul că informațiile care li se comunică despre deficiențele guvernamentale sunt eronate.

Ca exemplu, el a invocat teoriile apărute recent în spațiul public legate de presupusa vânzare a companiilor de stat, catalogându-le drept noi minciuni. Ilie Bolojan a clarificat faptul că strategia Guvernului nu vizează vânzarea integrală a unor entități, ci doar listarea unor pachete minoritare de acțiuni, acțiune care aduce avantaje majore pentru administrarea acestora.

Conform explicațiilor oferite de premier, prezența unui acționar privat minoritar are rolul de a garanta transparența și de a împiedica managementul netransparent, „în subteran”, în timp ce statul român păstrează în continuare decizia majoritară.

Mai mult, el a arătat că listarea pe bursă permite stabilirea unei valori de piață corecte a companiilor, un proces complex care se întinde pe mai multe luni.

Ilie Bolojan a subliniat că toate aceste demersuri au fost incluse în programul de guvernare și au fost dezbătute în ședințe la care au participat toți reprezentanții PSD, fiind, prin urmare, o direcție asumată oficial de întreaga coaliție.

„Mă refeream la zone din statul român care sunt parazitate sistemic, pentru că am pus reflectoarele pe ele. Pentru că am luat măsuri, nu mai pot continua această parazitare, practic, a bugetelor publice, ceea ce, cu siguranță, a deranjat peste tot. Și cei care erau acolo, să nu vă imaginați că nu aveau niște susțineri politice sau nu i-a propus cineva dintr-un partid sau din altul.

Eu nu-mi permit să arunc cu noroi într-un partid sau în altul, pentru că-i știu pe mulți oameni din toate partidele, de la consilieri locali, primari, parlamentari, care sunt de bună credință. Dar, dacă m-ați întrebat de cei din PSD, eu nu știu dacă ei sunt conștienți mâine de faptul că tot ce li se spune legat de deficiențele guvernamentale sunt lucruri care nu corespund realității.

Gândiți-vă, de exemplu, că zilele astea a apărut o teorie legată de vânzarea companiilor și s-au făcut niște valuri pe tema asta. O nouă minciună care a fost vânturată în spațiul public, pentru că aici nu e vorba de vânzarea unei companii, ci de vânzarea unor acțiuni, a unor pachete minoritare, care înseamnă niște avantaje importante pentru administrarea acelei companii.

În primul rând, vânzându-se niște acțiuni minoritare, intră un acționar privat care, cu siguranță, asigură transparența și o mai bună administrare a companiei, dar decizia majoritară rămâne la stat, iar administrarea nu mai poate fi făcută în subteran. Asta înseamnă că i se stabilește valoarea de piață corectă a companiei, pentru că, fiind listată, durează jumătate de an stabilirea valorii acțiunii. Va fi o evaluare care se derulează pe mai multe luni de zile și abia după aceea se poate pune problema vânzării unui pachet.

Nu, toate aceste lucruri au fost prevăzute în programul de guvernare, toate aceste lucruri au fost discutate în mai multe ședințe, au trecut prin ședința de guvern, cu toți reprezentanții PSD la toate aceste ședințe, și este o propunere care a fost, practic, asumată”, a declarat Ilie Bolojan în urmă cu câteva ore.

Exemple de management defectuos, dar și de „prostie sau de ticăloșie”: EximBank și Transelectrica

În continuare, premierul a respins categoric acuzațiile privind o eventuală devalizare a companiilor naționale. Ilie Bolojan a argumentat că miza este, dimpotrivă, eficientizarea acestora și atragerea de capital din surse precum fondurile de pensii sau economiile cetățenilor, pentru a permite dezvoltarea pe termen lung.

Bolojan a criticat tehnica de comunicare a unor parteneri politici care, deși participă la deciziile din spatele ușilor închise, aleg să transmită date eronate publicului larg.

Pentru a ilustra gravitatea situației din unele instituții, șeful Guvernului a oferit exemplul EximBank, instituție care ar fi ales să subînchirieze un sediu prin intermediul unui privat, deși ar fi putut obține un preț de trei ori mai mic direct de la proprietar.

Premierul a confirmat că a sesizat deja organele de anchetă în cazurile unde au fost identificate conotații penale.

În ceea ce privește situația de la Transelectrica, Bolojan a afirmat că ocuparea abuzivă a sistemelor poate fi pusă pe seama „prostiei sau a ticăloșiei”, sugerând că astfel de acțiuni nu sunt realizate fără un interes ascuns, chiar dacă nu sunt întotdeauna de natură penală.

„Dar vedeți, o informație corectă și o decizie corectă, care nu înseamnă devalizarea companiilor, ci buna lor administrare și atragerea de capital din fondurile de pensii, din bugetele românilor în aceste companii, pentru a se dezvolta în continuare.

Deci, o nouă minciună, așa cum a fost folosită pe tot parcursul acestei perioade: tehnica de a participa la discuții, de a stabili de comun acord ceea ce se întâmplă acolo, iar în spațiul public comunicarea unor date total eronate.

Sunt lucruri care depind de guvern pentru a fi rezolvate, iar unele de parchete. Avem EximBank, care și-a subînchiriat sediul de la un intermediar privat decât să îl închirieze cu o sumă de trei ori mai mică de la un privat. Am sesizat asta. Am sesizat unde lucrurile unde au avut o conotație penală.

La Transelectrica, când ocupi toate sistemele, nu e neapărat de natură penală. Ține de prostie sau de ticăloșie. Ei probabil nu au făcut-o gratuit, însă nu e problema guvernului să intervină când lucrurile au o conotație penală.

Guvernul are rolul să curețe locurile încât să nu mai există pierderi cronice, însă în condițiile în care unii dintre ei au ajuns cu contracte de management în care au doar drepturi nu poți să corectezi lucrurile de pe o zi pe alta”, a adăugat Ilie Bolojan în cadrul unei emisiuni difuzate de B1TV.

Bolojan se plânge că reformele serioase sunt obstrucționate în coaliție: Am ajuns să facem lucrurile cu frâna de mână trasă

Premierul a recunoscut că rolul Guvernului este de a „curăța” locurile pentru a stopa pierderile cronice, însă a admis că intervenția este dificilă acolo unde managerii au contracte care le oferă doar drepturi, fără responsabilități.

El a mărturisit că, de multe ori, reformele administrative au fost obstrucționate, fiind nevoit să lucreze „cu frâna de mână trasă”. Bolojan a subliniat că, fără o voință politică puternică, progresele ar fi fost imposibile.

În final, Ilie Bolojan a avertizat că România nu dispune de resurse enorme și că țara trebuie să gestioneze bugetul cu mare prudență. Acesta a concluzionat că, indiferent cine va conduce Executivul, ordinea în cheltuieli și reducerea risipei sunt obligatorii.

De asemenea, el și-a exprimat regretul că, în loc de propuneri constructive în interiorul coaliției, a asistat doar la acțiuni menite să destabilizeze parteneriatul de guvernare.

„Unde am văzut că lucrurile nu sunt în regulă am controlat, am încercat să iau măsuri. Aici ține de o voință generală de a face lucrurile. În această perioadă, de foarte multe ori, când am vrut să facem reforme serioase, cum ar fi reforma din administrație, a fost obstrucționată.

Lucruri pe care le puteam face mult mai repede am ajuns să le facem cu frâna de mână trasă. Dacă nu aveam o voință puternică unde am fi fost?

Dacă nu reducem cheltuielile și nu facem ordine, indiferent cine va fi premier, să nu ne imaginăm cu există resurse enorme. Jucăm foarte strâns ca țară.

Dacă ar fi putut să facă ceva mai mult ar fi propus în interiorul coaliției sau ar fi spus de mai multe zile. Dar în afară de a dinamita o coaliție nu am auzit altceva”, a încheiat Ilie Bolojan.

Sinteza măsurilor și a disfuncționalităților identificate

Sorin Grindeanu, atac la Bolojan pe tema „șobolanilor”

Tot duminică seară, la un alt post tv, Sorin Grindeanu a pus sub semnul întrebării autenticitatea acestor descoperiri făcute la companiile de stat, referindu-se direct la metafora „șobolanilor” folosită de premierul Bolojan.

El a subliniat că, în cazul în care premierul a identificat cu adevărat nereguli sau „scurgeri” la bugetul de stat, acesta ar fi trebuit să înainteze plângeri oficiale către instituțiile abilitate, precum DNA, sau să informeze transparent opinia publică despre persoanele implicate.

„Dacă ai găsit „șobolani”, câte plângeri ai făcut? La DNA, la instituțiile statului? Dacă ai găsit scurgeri la bugetul de stat, de ce n-ai ieșit să le spui public? Cine fură? Dacă tot așa se întâmplă lucrurile, de ce te-ai gândit ca pe ultimele sute de metri să vinzi companiile profitabile? Tu, practic, vinzi toată cămara aia în care zici că ai găsit șobolani, dai cămara cu totul…

E pură imagine ce s-a întâmplat, o construcție, de ce n-a mers, de ce n-a mers să zică că a găsit șobolanul X, Y, Z. E doar PR, unii pot să mai creadă astfel de abordări”, a declarat președintele PSD, Sorin Grindeanu.