Salariului minim pentru 2026. Premierul anunţă o decizie înainte de sărbători
Premierul Ilie Bolojan a prezentat, în cadrul întâlnirii cu reprezentanţii sindicatelor şi ai patronatelor, poziţia Executivului privind impactul unei eventuale creşteri a salariului minim. Şeful Guvernului a subliniat că o majorare ar putea contribui la menţinerea puterii de cumpărare a angajaţilor cu venituri reduse şi ar oferi un sprijin imediat într-un context economic marcat de presiuni asupra preţurilor.
Totodată, premierul a insistat asupra faptului că astfel de măsuri au şi consecinţe mai dificil de gestionat, în special pentru sectoarele cu productivitate scăzută. El a enumerat riscuri precum alimentarea procesului inflaţionist şi presiunea suplimentară pe micile afaceri. În viziunea Guvernului, aceste efecte ar putea duce la pierderea unor locuri de muncă în domenii precum HORECA, industria uşoară sau industria mobilei, unde marjele sunt deja reduse.
Executivul a transmis, într-un comunicat oficial, că premierul a menţionat şi creşterea posibilă a cheltuielilor de personal din sectorul public, un element pe care Guvernul trebuie să îl ia în considerare în etapa de planificare bugetară. În acelaşi mesaj, autorităţile au subliniat că o decizie finală privind nivelul salariului minim va fi adoptată înainte de sărbătorile de Crăciun.
„Stabilirea nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul viitor a fost principala temă a consultărilor avute astăzi, la Palatul Victoria, de reprezentanţii Guvernului şi cei ai partenerilor sociali, în cadrul reuniunii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că majorarea salariului minim ar proteja puterea de cumpărare a angajaţilor cu venituri reduse, însă, ar avea o serie de efecte negative.
Prim-ministrul a menţionat alimentarea spiralei inflaţioniste, creşterea presiunii asupra micilor afaceri, ceea ce ar determina pierderea de locuri de muncă în HORECA, industria mobilei, industria uşoară, precum şi creşterea cheltuielilor de personal în sistemul bugetar”, arată Guvernul.
Patronatele cer îngheţarea nivelului actual, invocând presiunea pe competitivitate
Reprezentanţii mediului de afaceri au prezentat, în cadrul reuniunii, argumente în favoarea menţinerii salariului minim la nivelul actual, de 4.050 de lei brut. Ei au precizat că, în ultimii patru ani, salariul minim a crescut cu 76%, o dinamică pe care o consideră superioară ritmului de creştere al economiei şi al productivităţii.
Conform poziţiei patronatelor, o nouă creştere ar pune presiune suplimentară pe întreprinderile mici şi mijlocii, mai ales în sectoarele unde costurile cu personalul au un impact major în structura totală de cheltuieli. Ei au avertizat că menţinerea competitivităţii devine dificilă în contextul în care costurile de operare cresc, iar unele companii ar putea fi nevoite să reducă personalul în activităţile cu valoare adăugată scăzută.
„O creştere a nivelului actual al salariului minim, au adăugat reprezentanţii companiilor, ar accentua problemele de competitivitate ale întreprinderilor din mediul privat, care ar fi în situaţia să reducă locurile de muncă în sectoare cu productivitate scăzută”, se arată în comunicatul Guvernului.
Sindicatele insistă pentru majorare şi promit un plan pentru protejarea locurilor de muncă
Organizaţiile sindicale au susţinut necesitatea creşterii salariului minim, argumentând că această măsură este esenţială pentru asigurarea unui nivel de trai predictibil pentru angajaţii cu venituri mici. Reprezentanţii sindicatelor au transmis că sunt pregătiţi să vină cu un plan de măsuri destinat să sprijine companiile în menţinerea locurilor de muncă, astfel încât efectele unei eventuale majorări să fie gestionate mai uşor.
Potrivit comunicatului Executivului, analiza tuturor argumentelor prezentate se va face în contextul general al economiei, iar decizia finală va fi stabilită în perioada premergătoare Crăciunului.
„Argumentele prezentate de partenerii sociali vor fi analizate, având în vedere contextul economic şi social şi, până la Sărbătoarea Crăciunului, va fi luată o decizie la nivelul Guvernului cu privire la nivelul salariului minim pentru anul viitor, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan”.
Alte teme discutate: lucrătorii străini, drepturile de autor şi reorganizări instituţionale
Pe lângă tema salariului minim, participanţii la şedinţa Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social au abordat şi subiectul contingentului de lucrători din state non-UE care pot fi angajaţi în România în anul 2026. Guvernul a anunţat că un act normativ referitor la această temă va fi adoptat în următoarele săptămâni.
Agenda discuţiilor a mai inclus proiectul de modificare a legislaţiei privind drepturile de autor, reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, precum şi teme legate de resursele umane din sectoarele sănătate, asistenţă socială şi educaţie, unde instituţiile au transmis că se confruntă cu nevoi specifice.
Reacţia liderului Cartel Alfa, care anunţă proteste
După întâlnire, liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a prezentat concluziile discuţiilor din perspectiva sindicală. El a declarat că i-a transmis premierului o serie de nemulţumiri privind modul în care sunt abordate politicile salariale şi protecţia angajaţilor.
„I-am atras atenţia premierului că percepţia e că domnia sa urăşte salariaţii şi cetăţenii din România şi că măsurile sunt luate tendenţios, pentru a-i abrutiza şi că protejează în continuare companiile”.
Liderul sindical a anunţat că organizaţiile pregătesc acţiuni de protest şi că vor solicita o mediere din partea Administraţiei Prezidenţiale. Potrivit acestuia, sindicatele vor transmite preşedintelui României o solicitare de intervenţie pentru a facilita un dialog care să conducă la o soluţie considerată echilibrată pentru angajaţi.
Hossu a anunţat că sindicatele pregătesc mişcări de protest şi se vor adresa şi Administraţiei Prezidenţiale, pentru o mediere din partea şefului statului.
