Guvernul analizează opţiunile privind salariul minim. Florin Manole: Încă mai e spaţiu de negociere. S-ar pierde din puterea de cumpărare

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunţat miercuri, după discuţiile de la Palatul Victoria, că majorarea salariului minim rămâne deschisă negocierilor, iar o hotărâre oficială este aşteptată săptămâna viitoare. Miza discuţiei este semnificativă, deoarece menţinerea nivelului actual ar afecta puterea de cumpărare a aproximativ două milioane de salariaţi şi ar reduce veniturile statului provenite din taxele pe consum.

Guvernul analizează opţiunile privind salariul minim. Ministerul Muncii susţine necesitatea ajustării salariului minim în 2026

La finalul întâlnirii cu premierul Ilie Bolojan şi cu reprezentanţii sindicatelor şi patronatelor, Florin Manole a explicat că toate părţile implicate au expus argumentele şi propunerile privind nivelul salariului minim de la 1 ianuarie 2026.

Potrivit ministrului, discuţiile au vizat atât evoluţia inflaţiei, cât şi impactul direct asupra veniturilor celor mai vulnerabili angajaţi. Manole a subliniat că Ministerul Muncii a prezentat din nou justificările care, în opinia instituţiei, fac necesară o creştere a salariului minim în anul următor.

Ministrul a insistat asupra ideii că România continuă să se confrunte cu un fenomen prezent în puţine state membre ale Uniunii Europene, respectiv sărăcia în rândul persoanelor care au un loc de muncă stabil. El a detaliat că un număr considerabil de angajaţi lucrează opt ore pe zi, cu contract legal, dar se confruntă lunar cu dificultăţi în acoperirea cheltuielilor curente. Această situaţie, a spus Manole, arată că nivelul actual al salariului minim nu mai răspunde costurilor de trai.

„Suntem totuşi una dintre ţările UE în care se înregistrează sărăcie în rândul muncitorilor, ceea ce mie mi se pare inacceptabil, adică să lucrezi, să ai o muncă decentă, opt ore pe zi, în mod legal şi să nu reuşeşti să faci faţă cheltuielilor zilnice, lunare, de la o lună la alta”, a spus Manole.

În cadrul reuniunii, au existat şi puncte de vedere diferite. O parte dintre patronate a pledat pentru păstrarea nivelului actual al salariului minim, invocând aspecte de competitivitate şi presiunea asupra costurilor cu forţa de muncă. Aceste opinii au fost consemnate şi urmează să fie analizate în etapa finală de decizie.

Chiar şi în acest context, Florin Manole a transmis că spaţiul de negociere nu este epuizat.

„Cred că încă mai e spaţiu de negociere”, a afirmat el, sugerând că discuţiile vor continua în zilele următoare.

Impactul bugetar şi social al unei majorări, argumentat de Ministerul Muncii

Un alt element prezentat de ministru în cadrul discuţiilor a vizat modul în care creşterea salariului minim s-ar reflecta în bugetul public. Potrivit acestuia, numărul angajaţilor remuneraţi cu salariul minim în sectorul de stat este redus, iar în afara acestui segment se regăsesc mai ales asistenţii personali ai persoanelor cu dizabilităţi. De aceea, susţine Manole, efectele bugetare nu ar genera o presiune suplimentară majoră asupra sistemului public, ci ar putea produce un efect pozitiv.

„Sunt foarte puţini salariaţi cu minim pe economie, în sistemul de stat, sau asistenţii persoanelor cu dizabilităţi, aşadar, la sfârşitul calculului, impactul este pozitiv”, a notat ministrul.

Ministrul a explicat că o majorare a salariului minim ar contribui la creşterea colectării taxelor, în special prin contribuţiile asociate salariilor şi prin efectul indirect asupra consumului. În acest sens, Manole a arătat că veniturile suplimentare la buget pot compensa eventualele costuri iniţiale ale creşterii.

El a repetat că analiza economică internă a ministerului indică un avantaj net pentru bugetul de stat, aspect care a fost comunicat tuturor partenerilor sociali. Acest argument face parte din pachetul de justificări cu care Ministerul Muncii susţine necesitatea actualizării nivelului salariului minim în 2026.

În acelaşi timp, ministrul a subliniat că nu există încă o decizie finală şi că procesul de negociere trebuie să integreze toate preocupările patronatelor şi sindicatelor. O concluzie comună urmează să fie stabilită în următoarea rundă de discuţii.

Poziţia PSD în negocierile din coaliţie şi efectele unui eventual blocaj

Întrebat cum va reacţiona Partidul Social-Democrat dacă premierul decide menţinerea salariului minim la nivelul actual, Florin Manole a răspuns că formaţiunea din care face parte va continua să susţină o creştere, aşa cum a făcut şi până acum. El a explicat că PSD consideră majorarea salariului minim o măsură necesară, atât social, cât şi economic, şi că va susţine această direcţie până la momentul în care Guvernul va lua o hotărâre.

Manole a precizat că, în cadrul coaliţiei de guvernare, toate părţile au un rol în procesul decizional, iar o astfel de decizie nu poate fi luată ignorând opiniile partenerilor. El a insistat asupra faptului că negocierile trebuie să se desfăşoare în mod echilibrat, astfel încât argumentele ambelor formaţiuni politice să fie luate în considerare.

Ministrul a detaliat şi posibilele efecte ale unui scenariu în care salariul minim ar rămâne la nivelul actual.

„În acest moment, dacă nu creşte salariul minim, în primul rând cetăţenii, 2 milioane de cetăţeni care sunt în intervalul de la 4.050 de lei până la 4.500 de lei, ar pierde în fiecare lună din puterea de cumpărare şi aşa ceva nu trebuie să se întâmple”, a subliniat el.

În opinia sa, menţinerea salariului minim ar însemna şi o diminuare a veniturilor statului, atât direct, cât şi indirect, ca urmare a reducerii taxelor provenite din consum.

Florin Manole a reamintit că există o lege în vigoare care stabileşte criteriile de actualizare a salariului minim, iar respectarea acesteia reprezintă un argument important în dezbatere. El a adăugat că orice propunere de schimbare a direcţiei trebuie justificată de cei care o iniţiază:

„În al doilea rând, evident, statul ar pierde nişte miliarde de lei, atât în mod direct cât şi în mod indirect, din taxa de consum. Suntem în situaţia în care avem o lege în vigoare, avem suficient de multe argumente pentru respectarea legii, şi argumente economice, şi argumente sociale, orice alt scenariu trebuie argumentat de potenţialul său promotor. Nu sunt eu un promotor”.