Guvernul discută majorarea salariului minim. Florin Manole: Nu putem accepta ca oamenii care muncesc legal şi corect, să fie în risc de sărăcie

Ministrul Muncii, Florin Manole, a readus în atenție tema creșterii salariului minim, în contextul aplicării legislației europene și al inflației care reduce puterea de cumpărare. Subiectul este important pentru angajați și angajatori, deoarece nivelul salariului minim influențează direct costurile companiilor și capacitatea lucrătorilor de a acoperi cheltuielile de bază.

Guvernul discută majorarea salariului minim. Legea europeană care stabilește modul de calcul

În mesajul transmis pe o rețea de socializare, ministrul Petre-Florin Manole a subliniat că PSD susține majorarea salariului minim deoarece consideră că această măsură este benefică atât pentru angajați, cât și pentru economie. Oficialul a insistat asupra ideii că venitul minim trebuie să asigure un nivel de trai decent celor care muncesc cu forme legale și depun o activitate constantă.

El a explicat că legea aflată în prezent în vigoare, adoptată în 2024 printr-un acord între sindicate, patronate și Guvern, transpune directiva europeană privind salariile minime adecvate. Măsura a constituit un jalon important în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, motiv pentru care regulile de calcul sunt acum standardizate și nu mai depind de decizii politice conjuncturale.

„Creşterea salariului minim are argumente solide! PSD susţine această măsură, nu doar pentru că este corectă pentru salariaţi, ci pentru că este necesară pentru economia României. Un salariu minim decent este un drept elementar al oamenilor de a trăi decent din munca lor”, a scris ministrul Muncii.

Potrivit ministrului, introducerea acestor criterii obiective face ca salariul minim să fie determinat prin indicatori statistici clari, cum ar fi raportul dintre salariul minim și salariul mediu, dinamica productivității și evoluția inflației. Astfel, deciziile viitoare ar trebui să se bazeze pe date comparabile la nivel european și nu pe abordări arbitrare.

Manole a evidențiat și faptul că inflația acumulată, depășind pragul de 9%, a redus semnificativ puterea de cumpărare, motiv pentru care actualul nivel al salariului minim nu mai acoperă necesitățile de bază ale unui lucrător.

Totodată, productivitatea muncii în România a crescut într-un ritm mai rapid decât în restul Uniunii Europene în ultimii ani, ajungând la o creștere cumulată de 28,8% din 2015 până în prezent. În același timp, costul mediu al forței de muncă rămâne printre cele mai reduse din blocul comunitar.

„Inflaţia de peste 9% erodează puterea de cumpărare. Productivitatea muncii în România a crescut cel mai rapid din Uniunea Europeană în ultimii ani din 2015 până în prezent (28,8%), peste media ţărilor CEE (21,1%) şi peste media ţărilor din UE (5,5%).

Costul muncii rămâne printre cele mai mici din UE (12,5 Euro/ oră în Ro vs 33,5 Euro/oră în UE), sub Ungaria, Polonia şi Slovacia”, a spus ministrul.

În opinia ministrului, această diferență dintre randamentul economic și nivelul de remunerare arată că „oamenii produc mai mult, dar sunt plătiți prea puțin”, situație care menține o parte dintre angajați în risc de sărăcie.

„Mai mult decât atât, argumentul de bun-simţ este că nu putem accepta ca oamenii care muncesc legal şi corect, care câştigă salariul minim, să fie în risc de sărăcie”, a transmis Florin Manole.

Discuțiile din comitetul de dialog social și posibilele variante de majorare explicate de Manole

În interviul acordat pentru Adevărul, ministrul a explicat că subiectul salariului minim este programat pentru dezbatere în cadrul Comitetului Național de Dialog Social, unde partenerii sindicali și patronali urmează să evalueze limitele de actualizare prevăzute de lege. El a precizat că reuniunea ar putea conduce chiar la o decizie privind creșterea salariului minim.

Manole a detaliat modul în care actuala legislație stabilește marjele de creștere. Legea oferă un interval calculat prin indicatori furnizați de Institutul Național de Statistică, astfel încât nivelul minim poate fi majorat cu sume cuprinse între aproximativ 300 și 700 de lei brut, în funcție de varianta aleasă. Oficialul a insistat asupra faptului că, în Uniunea Europeană, astfel de decizii se iau prin dialog social, iar România trebuie să respecte aceeași procedură.

În cadrul interviului, ministrul a explicat că vor fi prezentate mai multe argumente, inclusiv cele referitoare la productivitate, costul orar al forței de muncă și competitivitatea României în raport cu state apropiate precum Ungaria și Slovacia. El a precizat că, analizând toate aceste date, legislația indică o direcție generală favorabilă majorării salariului minim.

Ministrul a anticipat însă că discuțiile vor include puncte de vedere divergente, întrucât unele organizații patronale ar putea ridica rezerve legate de costurile suplimentare.

„De aici probabil că se va naște o dispută, o dezbatere, o contradicție între opiniile de a crește sau a nu crește salariul minim pe economie”, a afirmat Manole.

Impactul inflației și necesitatea unui venit care să acopere cheltuielile de bază

În partea a doua a interviului, ministrul a introdus și o argumentație de ordin social, dincolo de indicatorii economici. El a subliniat că există o realitate resimțită de mulți angajați și care nu poate fi ignorată în cadrul discuțiilor oficiale.

„Dincolo de calcule și de rațiunile economice uneori cinice, există un lucru care mi se pare de bun simț. Și anume faptul că într-o țară din UE este inadmisibil să lucrezi opt ore pe zi orice muncă cinstită, indiferent de calificare, și să nu-ți ajungă banii de pe o lună pe alta”, a afirmat el.

Manole a explicat că inflația continuă să afecteze bugetele familiilor, diminuând constant valoarea reală a salariilor, în special pentru cei aflați la nivelul minim. În acest context, consideră necesară o ajustare care să recupereze o parte din pierderea de putere de cumpărare.

„Munca cinstită, onestă, legală trebuie să asigure un minim de trai pentru oricine lucrează. (…) Ori astăzi avem o inflație destul de sus, care a afectat puterea de cumpărare a cetățenilor. Și ar trebui să existe și o compensare”, a spus ministrul.

În plus, el a arătat că nivelul redus al salariului minim poate genera efecte mai ample, inclusiv migrație, dificultăți în menținerea personalului calificat sau presiuni asupra sistemelor de sprijin social. Aceste aspecte, în opinia sa, justifică o reanalizare responsabilă a venitului minim garantat de legislația muncii.