Studiul prezentat în cadrul evenimentului dedicat acestor evoluţii arată că măsurile economice aplicate în 2024 şi 2025 au generat presiuni semnificative asupra economiei şi pieţei muncii, accentuate de creşterile de fiscalitate şi de lipsa reducerilor consistente de cheltuieli publice.
Măsurile economice aplicate în 2024 şi 2025 au generat presiuni semnificative asupra economiei
Autorii subliniază că ajustarea bugetară a început în direcţia opusă ocupării depline, iar anul 2025 a devenit primul din seria marilor dezechilibre, marcând scăderea masei salariale reale şi atingerea celui mai ridicat nivel al şomajului din ultimii opt ani.
Analiza arată o reducere reală a câştigurilor salariale, o diminuare a numărului angajatorilor şi un fond de salarii erodat de inflaţie, în condiţiile în care luna august 2025 a consemnat o masă salarială redusă la 4,21 miliarde de lei. Reforma sectorului public nu a produs efecte semnificative, deşi numărul posturilor ocupate a fost ajustat, iar disponibilizările s-au concentrat în proporţie de două treimi în sistemul de educaţie.
Combinarea scăderii numărului de contracte de muncă cu diminuarea masei salariale a accentuat dezechilibrele, iar numărul şomerilor a depăşit 500.000, în timp ce media lunară a rămas mai ridicată decât în 2024.
„Ajustarea dezechilibrului bugetar este de preferat să fie preponderentă pe partea de cheltuieli bugetare (altele decât salariile – principala sursă a motorului creşterii economice din România, şi anume consumul), limitând la maximum ajustarea prin creşterea fiscalităţii, care, în fiecare etapă de criză, s-a dovedit nocivă pentru economia României”, subliniază autorii lucrării.
Creşterea fiscalităţii a generat efecte negative cu potenţial de durată
Creşterea fiscalităţii, fără o reformă reală a cheltuielilor publice, a generat efecte negative cu potenţial de durată, iar un fenomen fără precedent îl reprezintă faptul că resurse critice, precum încasările din impozitele pe salarii şi venit, sunt direcţionate aproape integral către plata dobânzilor la datoria publică.
Cheltuielile cu dobânzile se apropie de nivelul încasărilor din muncă, iar deficitul bugetar estimat pentru finalul anului 2025 depăşeşte procentul de 3% din PIB, contrar angajamentelor europene. În viziunea BNS, aceste evoluţii vor perpetua „austeritatea” şi vor accentua „şubrezirea economiei”, prin şomaj ridicat, inflaţie persistentă şi scăderea masei salariale reale.
În faţa acestor evoluţii, organizaţia sindicală propune respectarea legislaţiei europene privind salariul minim adecvat
În faţa acestor evoluţii, organizaţia sindicală propune respectarea legislaţiei europene privind salariul minim adecvat, măsuri pentru reducerea dezechilibrelor bugetare şi limitarea contracţiei pieţei muncii. Majorarea salariului minim brut la 4.350 de lei, estimată pentru noiembrie 2025, ar urma să sprijine peste 1,8 milioane de angajaţi cu normă întreagă, adică 32% din forţa de muncă activă, contribuind la protejarea veniturilor celor mai vulnerabili în 2026.
Totodată, BNS recomandă raţionalizarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, care au crescut la 4,2% din PIB în 2025, şi reducerea acestora cu 20% în 2026, considerând această măsură preferabilă diminuării costurilor salariale din sectorul public, ce ar amplifica contracţia economică.
„Raţionalizarea acestor cheltuieli nu a existat în 2025 – cheltuielile cu bunuri şi servicii au totalizat 4,2% din PIB (79,7 miliarde de lei), în creştere cu 5,5% faţă de perioada similară din 2024 (4,17 miliarde de lei). Acest plus de consum guvernamental (în perioadă de ajustare economică) reprezintă mai mult decât tăierea cheltuielilor de capital în perioada similară (-3,16 miliarde de lei), de unde putem argumenta că actuala politică bugetară favorizează plusul de consum (profitabilitatea mai mare a unor furnizori de bunuri şi servicii), în dauna investiţiilor de capital – de unde finanţează plusul de cheltuieli de consum.
În opinia noastră, un nivel de referinţă de reducere cu 20% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii în anul 2026 faţă de anul 2025 este realizabil, şi preferabil intenţiilor de politici anunţate, şi anume de reducere a costurilor cu salariile de circa 10% – care antrenează un plus de contracţie economică”, se mai arată în prezentarea studiului.
Documentul care fundamentează aceste concluzii reflectă opinia autorilor şi a fost realizat pentru BNS, în contextul evenimentului dedicat analizării anului 2026 ca perioadă a marilor dezechilibre pe piaţa muncii.
Blocul Național Sindical atrage atenția asupra necesității urgente de a majora salariul minim pe economie
Blocul Național Sindical atrage atenția asupra necesității urgente de a majora salariul minim pe economie, în contextul în care venitul brut actual, de 4.050 de lei, este considerat de liderul BNS, Dumitru Costin, un factor care alimentează fenomenul de muncă la gri. El semnalează că nivelul redus al salariului minim generează numeroase situații în care angajații ajung, prin înțelegeri informale cu angajatorii, să își completeze veniturile cu bani neînregistrați, ceea ce afectează sistemele publice de pensii și sănătate.
Potrivit Guvernului, premierul Ilie Bolojan participă miercuri la reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, unde una dintre temele principale de discuție este stabilirea salariului minim pentru anul viitor. În prezent, un procent foarte mare dintre salariați sunt plătiți la nivelul minim, fie că este vorba despre cei cu normă întreagă, fie despre cei angajați part-time, ale căror venituri sunt extrem de reduse. În unele județe, unul din trei angajați lucrează pe salariul minim, ceea ce duce la încasări scăzute din impozitul pe venit și obligă comunitățile locale să solicite sprijin financiar de la bugetul de stat pentru a face față cheltuielilor lunare.
„Avem un procent uriaş de salariați plătiţi cu salariul minim azi. Vorbim în egală măsură şi de cei cu normă întreagă, dar şi cei cu part-time, care au venituri îngrozitor de mici. Avem judeţe în România în care 1 din 3 salariaţi sunt plătiţi cu salariul minim. Deci, comunitățile respective au venituri din impozitele pe venit mici. De aici, şi consecinţa, în care întind mâna să ceară transferuri de la bugetul de stat către comunitățile locale, pentru a supravieţui de la o lună la alta”, a declarat Dumitru Costin la Antena 3.
Situația este la fel de gravă și în sectorul privat
Situația este la fel de gravă și în sectorul privat, unde există companii care au până la 14.000 de angajați încadrați pe salariul minim. Acest nivel, printre cele mai mici din Europa, încurajează, potrivit liderului BNS, apariția acordurilor informale între angajați și angajatori, prin care salariile sunt trecute în acte la nivel minim, iar restul banilor este oferit în numerar. Astfel de practici generează pierderi importante la bugetele de pensii și sănătate, iar statul ajunge să caute soluții considerate disperate, precum introducerea contribuției de sănătate pentru pensionarii cu venituri mai mari de 3.000 de lei.
„Avem societăți comerciale în care 14.000 de salariaţi sunt plătiţi pe salariile minime. Iar salariul ăsta minim, care e unul dintre cele mai mici din Europa, este şi generator de muncă la gri. În multe companii, există înţelegeri între salariaţi şi angajatori: Te plătesc în scripte cu salariul minim şi îţi completez veniturile cu niște bani la plic. Asta duce la deficite la fondul de pensii, la Sănătate. Şi atunci inventăm soluţii disperate: să-i punem pe pensionari să plătească CASS la pensii de peste 3.000 de lei, de exemplu. Trebuie în mod real reforme competene”, a conchis acesta.
