Salariul minim nu va creşte în 2026. Guvernul e decis să plafoneze salariile: România nu şi-o permite anul viitor

Guvernul a anunţat, miercuri, după reuniunea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, că este foarte probabil ca salariul minim brut garantat în plată să fie păstrat la nivelul actual şi anul viitor. Premierul Ilie Bolojan a explicat partenerilor sociali motivele pentru care salariile din sectorul public nu vor fi majorate în 2026, invocând constrângerile bugetare şi riscul unor creşteri în lanţ. Autorităţile au precizat că discuţiile vor continua şi în luna noiembrie, înaintea unei decizii finale.

Argumentele Guvernului pentru îngheţarea salariilor din sectorul public

După şedinţa Consiliului Naţional Tripartit, Guvernul a transmis că discuţiile s-au concentrat asupra stabilirii valorii salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2026. În cadrul întâlnirii, premierul Ilie Bolojan a reafirmat că Executivul are în vedere menţinerea salariilor din sectorul public la nivelul actual.

Potrivit comunicatului transmis de Executiv:

„Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social a discutat, astăzi, despre valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în prezenţa prim-ministrului Ilie Bolojan.

Prim-ministrul a reamintit celor prezenţi motivele pentru care anul viitor salariile din sectorul public vor rămâne la valoarea din acest an”.

Premierul a explicat că această măsură are la bază o analiză economică privind sustenabilitatea bugetului şi echilibrul între creşterea veniturilor şi productivitatea reală a economiei. În acelaşi timp, Guvernul consideră că o eventuală creştere a salariului minim ar putea genera presiuni suplimentare asupra finanţelor publice.

Impactul creşterii salariului minim asupra economiei şi bugetului

În continuarea mesajului oficial, premierul Ilie Bolojan a subliniat că:

„Înţeleg că oamenii cu salarii mici sunt cei mai afectaţi de creşterea costului vieţii, dar, în egală măsură, o eventuală creştere anul viitor a salariului minim brut va genera creşteri în cascadă a multor salarii, deoarece de salariul minim brut sunt legate peste 40 de acte normative şi mecanisme bugetare, care, la rândul lor, vor duce la creşterea în cascadă a cheltuielilor bugetare colaterale: contribuţii, indemnizaţii, grile, sporuri, plafonări şi alocaţii”.

Guvernul explică faptul că o majorare a salariului minim ar declanşa automat ajustări salariale în mai multe sectoare, în special în cel public, unde numeroase venituri sunt calculate prin raportare la nivelul minim naţional. Acest efect ar putea conduce la o creştere accentuată a cheltuielilor de personal, într-un context în care bugetul de stat este deja sub presiune.

Executivul atrage atenţia şi asupra dezechilibrului dintre productivitate şi nivelul veniturilor.

„Chiar dacă Guvernul a decis plafonarea salariilor din sectorul public pentru anul viitor, o creştere a salariului minim va antrena automat o creştere a mai multor salarii din sectorul public, creştere pe care România nu şi-o permite anul viitor.

Anul acesta, productivitatea muncii a crescut cu 5%, dar salariile au crescut deja cu peste 9%. Orice majorare salarială care nu se bazează pe o creştere a productivităţii muncii duce la un plus de inflaţie, care îi afectează mai ales pe cei cu venituri mici”, se precizează în documentul Guvernului.

Potrivit analizelor prezentate, menţinerea salariului minim la acelaşi nivel ar contribui la evitarea unei presiuni suplimentare asupra inflaţiei, care rămâne un factor de risc important pentru stabilitatea economică.

Diferenţe regionale şi efectele unei majorări uniforme

Executivul a mai evidenţiat faptul că, în prezent, există diferenţe semnificative între nivelurile de salarizare din diverse regiuni ale ţării. În opinia Guvernului, o creştere uniformă a salariului minim ar afecta în special zonele mai puţin dezvoltate economic, unde costurile suplimentare cu forţa de muncă ar putea duce la pierderea unor locuri de muncă.

„Guvernul mai transmite că există diferenţe de salarizare şi între regiuni şi judeţe şi o creştere uniformă a salariului minim ar penaliza exact zonele mai sărace, de unde ar dispărea multe locuri de muncă actuale, în rural şi în oraşele mici”, se arată în comunicatul transmis după reuniune.

Această perspectivă este împărtăşită şi de o parte dintre partenerii sociali, care au atras atenţia asupra faptului că mediul economic din unele judeţe nu ar putea susţine o majorare bruscă a costurilor salariale.

Guvernul a precizat că analizele privind distribuţia regională a salariilor vor continua şi în perioada următoare, pentru a fundamenta o eventuală decizie de ajustare diferenţiată.

Decizia finală, aşteptată până la sfârşitul lunii noiembrie

În finalul comunicatului, Guvernul a anunţat că discuţiile privind nivelul salariului minim şi politicile salariale pentru anul viitor vor continua şi în luna noiembrie, în cadrul consultărilor cu partenerii sociali.

„Având în vedere argumentele analizelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut pe ţară garantat în plată să rămână şi anul viitor la nivelul din acest an. Consultările vor continua şi luna viitoare, urmând ca Guvernul să ia o decizie până la sfârşitul lunii noiembrie”, a precizat Executivul.