S-a aflat adevărul! Cât a plătit, de fapt, UE pentru vaccinuri

Contractele ținute la secret de Uniunea Europeană și apoi făcute publice, dar editate în multe privințe au apărut în presă. Aflăm astfel cât a plătit în realitate Uniunea Europeană pentru vaccinurile Pfizer-Biontech și Moderna, dar și care sunt clauzele privind efectele adverse și întârzierile în ceea ce privește livrările.

Uniunea Europeană a ținut contractele pentru vaccinuri ascunse luni de zile, refuzând mai întâi să le publice, acoperind apoi datele sensibile cu o serie de omisiuni. Cu toate acestea, după cum transmit cei de la Rai 3, au fost obținute integral primele contracte pentru achiziționarea de vaccinuri anti-COVID încheiate între Bruxelles – Pfizer și Moderna, la sfârșitul anului 2020.

Concret, acestea sunt acordurile pentru care Europa a plătit un avans de 700 milioane de euro către Pfizer și 318 milioane către Moderna, pentru a rezerva 200 și, respectiv, 80 de milioane de doze.

Contractele relevă noi detalii interesante

De exemplu, contractele arată exact prețul vaccinului Pfizer. Cifra de 15,50 euro pe doză pentru vaccinul Pfizer-Biontech, despre care s-a vorbit luni de zile, nu este tocmai corectă: aceasta este doar media dintre două prețuri diferite convenite cu compania farmaceutică.

De fapt, compania și-a vândut serul cu 17,50 euro pentru primele 100 de milioane de doze și 13,50 euro de la 100 la 200 de milioane de doze. Dar prețul crește pentru toate comenzile ulterioare în termen de 3 luni de la autorizarea EMA și ajunge la 15,50 EUR pe doză. După, acesta prețurile urcă din nou la 17,50 euro. Și prețul se pare că ar putea să crească din nou în viitor.

De cealaltă parte, Moderna apare în contract cu prețuri de 22.50 USD, respectiv circa 18.80 Euro, fiind cel mai scump vaccin.

Efectele secundare și întârzierile la livrare

Contractele confirmă, de asemenea, că, în cazul unor efecte secundare, despăgubirea va reveni aproape exclusiv statelor. Concesiunile făcute companiilor farmaceutice în domeniul răspunderii civile au fost dezbătute în toată Europa luni de zile. Însă textul reiterează faptul că utilizarea acestor vaccinuri „are loc într-o perioadă de condiții epidemice, iar administrarea produselor se va face sub responsabilitatea exclusivă a statelor membre”.

Astfel, companiile farmaceutice sunt răspunzătoare numai în cazul unei abateri intenționate sau a unei încălcări dovedite a bunelor practici de fabricație (bunele practici de fabricație pe care toate companiile trebuie să le respecte). Brevetele, pe de altă parte, rămân în proprietate privată, în ciuda finanțărilor publice.

După cum s-a văzut deja în cazul Astrazeneca, acordurile par să protejeze marile companii pharma și împotriva oricăror întârzieri în ceea ce privește livrările. Concret, a fost inclusă o clauză în contractul Pfizer prin care, dacă autorizația EMA ajunge până la 15 august 2021, așa cum s-a întâmplat, dar producția companiei este insuficientă pentru a îndeplini comenzile, acesta din urmă se angajează pur și simplu să revizuiască programul de livrare pe baza unor „principii corecte” nespecificate. Pentru Moderna, însă, condițiile par puțin mai stricte: este scris că, dacă livrarea este întârziată cu mai mult de 90 de zile, statele pot anula comanda.

Documentele pot fi studiate integral AICI, în cazul contractului cu Pfizer-Biontech și AICI în cazul contractului cu Moderna.