De ce vrea, de fapt, Ilie Bolojan un guvern minoritar. Ion Cristoiu a dezvăluit planul: Acum ați înțeles de ce se zbat să mai rămână

Gazetarul Ion Cristoiu susține că dorința premierului Ilie Bolojan de a menține un guvern minoritar ar avea legătură cu posibilitatea de a continua o serie de decizii controversate, pe care le compară cu modelul Rheinmetall.

În analiza sa, Ion Cristoiu afirmă că programul SAFE ar fi devenit o miză majoră pentru actuala guvernare, pe care o descrie ca fiind susținută de o grupare apropiată de USR. El susține că există suspiciuni privind modul în care sunt gestionate fondurile alocate acestui program, considerând că ar putea fi vorba despre una dintre cele mai mari afaceri controversate din domeniul apărării.

Ion Cristoiu lansează acuzații privind planurile Guvernului Bolojan

România s-a împrumutat cu 17 miliarde de euro pentru dezvoltarea industriei militare de apărare, obiectiv prezentat drept unul benefic, având în vedere că producția de armament reprezintă o sursă importantă de venit pentru statele moderne. Țara noastră a contractat astfel a doua cea mai mare sumă dintre statele membre ale Uniunii Europene, după Polonia, ceea ce a ridicat semne de întrebare legate de justificarea acestui împrumut și de impactul asupra nivelului de îndatorare.

Potrivit datelor invocate, dintr-o primă tranșă de 8,33 miliarde de euro, aproximativ 5,7 miliarde ar urma să fie direcționate către achiziția de echipamente de la o singură companie germană, Rheinmetall. În același timp, o parte din fonduri ar merge către achiziții din Franța, în timp ce pentru firmele românești ar rămâne doar o componentă redusă, estimată la aproximativ un miliard de euro.

„De la o zi la alta apar noi date care confirmă bănuiala că afacerea SAFE a devenit pentru Ilie Bolojan și gașca lui useristă tunul secolului în materie de afacere de corupție. Reamintesc România s-a împrumutat 17 miliarde de euro pentru a dezvolta industria militar de apărare națională. Frumos ca obiectiv, deoarece producția de armament reprezintă, nu numai pentru România, dar și pentru orice țară cât de cât modernă, o sursă uriașă de venit. Când România s-a grăbit să împrumute cea de-a 2-a sumă ca mărime dintre țările membre ale uniunii a 2-a deci după Polonia, știindu-se că e vorba totuși de un împrumut, deci o nouă îndatorare a României, s-au ridicat întrebări privind argumentele pentru ca să se facă acest împrumut și de fiecare dată s-a invocat necesitatea de a dezvolta industria militară națională producției de armament.

Iată însă că SAFE acest program a intrat în deja a intrat în pâine, ca să zic așa, și am aflat cu stupoare că din o primă, cum ar veni, o primă tranșă de 8,33 de miliarde de euro. Din această primă tranșă 5,6 virgulă 7 miliarde de euro este cum să zic, pentru cumpărarea de echipament de la o singură firmă REI Metal din Germania, țară nu de mult vizitată de Ilie Bolozan împreună cu dacă nu mă înșel cu mine s-a părere de la vremea respectivă din din aceste 8,3 miliarde ia să vedem ce a zis chiar liderul PSD. Ia să vedem deci la IA să vedem cât intră în producția națională. Pe in producția națională intră mai nimic, deoarece vreun miliard se achiziționează de la francie și am înțeles așa e un fel de miziri pentru firmele românești”, a explicat Ion Cristoiu, potrivit Gândul.

Industria națională nu beneficiază semnificativ de pe urma programului

Cristoiu afirmă că aceste distribuiri ar indica faptul că industria națională nu ar beneficia semnificativ de pe urma programului, în ciuda argumentelor inițiale care au stat la baza împrumutului. El sugerează că actuala guvernare ar încerca să rămână în funcție cel puțin încă 45 de zile pentru a continua implementarea acestor contracte, mai ales în contextul riscului ca moțiunea de cenzură să fie adoptată.

„Acum ați înțeles de ce Ilie Bolojan și gașca se zbat să mai rămână măcar 45 de zile? Pentru că acum se dau tunurile. Dacă deci pe ultima 100m. Ilie Bolojan, știind că sunt șanse a uriașe să cadă marțea, mă țină de cenzură de tun. Și este acest un incredibil ince-un. Nici afacerea skoda nu a fost așa de cum să zic că putrede precum această afacere. Deci dar dincolo de faptul că indus că nu se face, nu vin, nu vin bani pentru industria națională și că sunt bani pentru achiziții de la AM germani, de la francezi, deci de la cum ar veni părinții, unchii lui Liebolojan, politici, pentru că aceste țări l-au pus, l-au ridicat, l-au creat într-un fel și ca vedetă. Dar un interviu din dimineața aceasta, știri pe sursa generalului Virgil Bălăceanu ne atrage atenția că totul s-a făcut a secret”, a subliniat jurnalistul.

Jurnalistul face o paralelă cu alte afaceri controversate din trecut

În plus, jurnalistul face o paralelă cu alte afaceri controversate din trecut, susținând că dimensiunea actualului program ar depăși precedentele scandaluri. Totodată, el aduce în discuție lipsa de transparență în derularea programului SAFE, invocând poziția generalului Virgil Bălăceanu, care ar fi atras atenția asupra absenței unei dezbateri publice și asupra faptului că anumite decizii ar fi fost luate în mod netransparent.

Potrivit acestor critici, producătorii ar fi fost desemnați ulterior aprobării programelor, fără o consultare amplă, iar componenta românească ar fi fost stabilită la un nivel redus. De asemenea, este menționată și o posibilă alocare de fonduri pentru sprijin extern, inclusiv pentru producția de drone destinate Ucrainei, context în care ar fi apărut controverse legate de riscuri de corupție.

„Ia să vedem, a fost, a lipsit orice dezbatere publică, zice domnul general. Satul a trecut peste analize. Programele au fost inițial aprobate, testat, dar atunci n-au fost nominalizați producătorii și zice așa iar atunci când au fost nominalizați producătorii străini și am văzut și componenta românească la nivelul sat. Așa. Deci nu s-a făcut niciodată, dar mai ales secret omonia ați descoperit, am uitat că avem te-să, cum trebuie să le dăm și vreun miliar de euro dea moaca ucrainienilor pentru drone? Deja cum s-a declanșat un mare scandal în Ucraina, că această producție este meminată de corupție, de un capărat. Deci de ce voia să mai stea guvernul? De ce vrea guvern minoritar Ilie Bologan, ca să dea cât mai multe tunuri asemănătoare cu programul SAFE?”, a conchis Cristoiu.

Europarlamentarul Gheorghe Piperea a prezentat o serie de detalii importante despre istoricul Rheinmetall

La rândul lui, europarlamentarul Gheorghe Piperea a oferit mai multe explicații despre compania germană Rheinmetall, în contextul contractului de aproximativ 6 miliarde de euro atribuit de România. Acesta prezentat pe Facebook o serie de detalii despre istoricul firmei, structura acționariatului și influența marilor fonduri globale de investiții asupra industriei de apărare.

Potrivit europarlamentarului, Rheinmetall este o companie listată la bursă, care în trecut a fost deținută de statul german în perioada anilor 1920-1950 și a produs armament în acea etapă. Ulterior, după perioada celui de-al treilea Reich, compania a devenit o corporație privată, însă europarlamentarul susține că activitatea acesteia continuă pe aceeași linie în prezent.

„Rheinmetall AG este o companie listată la bursă, deținută originar de statul german în anii 1920-1950. Adică de Reich. Rheinmetall a produs armament pentru al treilea Reich.
După acest trecut “glorios”, Rheinmetall a devenit (aparent) corporație privată. Acum face acelașiu lucru pentru al patrulea Reich…”, a scris acesta pe Facebook.

Piperea menționează influența unor mari administratori de active precum BlackRock, Vanguard Group și Fidelity Investments

Piperea explică faptul că acționariatul companiei este în proporție de 58% instituțional, incluzând fonduri de investiții, fonduri suverane și fonduri de pensii. În mod special, el menționează influența unor mari administratori de active precum BlackRock, Vanguard Group și Fidelity Investments, alături de UBS Asset Management. Conform datelor prezentate, BlackRock ar deține 7% din acțiuni, Vanguard 4%, iar Fidelity și UBS câte 3%.

El subliniază că, deși nu există un acționar majoritar absolut, investitorii instituționali se pot coordona pentru a influența deciziile managementului, inclusiv numirea sau revocarea acestuia. În plus, într-o companie listată unde aproximativ 28% din acțiuni sunt deținute de investitori de retail, chiar și participații de 3% pot avea o influență semnificativă, mai ales prin drepturi de veto și colaborare între acționari.

„Acționariatul așa-zis privat al Rheinmetall este instituțional în proporție de 58%. Sunt fonduri de investiții, unele dintre ele chiar fonduri suverane, sunt fonduri de pensii și, mai ales, sunt corporațiile – moloch Black Rock, Vanguard și Fidelity, care dețin împreună și controlează Rheinmetall.. BlackRock deține 7%, Vanguard, 4%, Fidelity și UBS Asset Management, câte 3%.

Nu există un acționar care să dețină sigur majoritatea absolută (peste 50%), dar acționarii instituționali se coordonează cel mai adesea pentru a impune un comportament managementului, pe care îl pot numi și revoca la discreție. Oricum, într-o societate listată cu acționarii mici, atomizați (în cazul Rheinmetall, 28% din acțiuni sunt deținute de investitori de retail), acționarii care dețin 3% din total sunt mai mult decât semnificativi și sofisticați: ei dețin controlul, mai ales prin drepturi de veto și mai ales prin coordonare cu ceilalți.

Investitorii instituționali au o forță enormă de lobby politic și de influență (geo)politică și culturală. Așadar, dacă acești acționari decid că este “nevoie” de război și înarmare, păi război și înarmare vom avea.

Nu știți cine sunt giga – fondurile Black Rock, Vanguard și Fidelity?

Hai să vă dau niște exemple despre acțiunile pe care le dețin sau gestionează acești molochi ai pieței pe capital cu care ne controlează:
a). Toată legacy media din SUA și Europa sunt sub controlul lor – de exemplu, The New York Times, Wall Street Journal, Whashington Post, Los Angeles Times, The Gurrdian, precum și televiziuni de gen CNN sau, in Europa, toate televiziunile “private” mari din Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda,
b). Big Tech, adică meta, google, amazon, apple, microsoft, X, Space X, Tesla, nVidia, Oracle, IBM;
c). peste 90% din societățile listate la Bursa din New York, care fac parte din indicele Dow Jones (cele mai mari, lichide și influente corporații americane);
d). industria de bio-tehnologie și câteva milioane de ha de terenuri agrare din Ucraina;
e). sute de mii de apartamente în orașe ca Berlin, Barcelona, Paris, Milano; cu așa ceva, Black Rock și Vanguard dictează și prețurile, și chiriile caselor de locuit, ducând la pauperizarea clasei de mijloc, care devine ușor de remodelat și trimis la război”, a mai scris acesta.

Acești investitori instituționali au o putere considerabilă de lobby politic și de influență geopolitică și culturală

În opinia sa, acești investitori instituționali au o putere considerabilă de lobby politic și de influență geopolitică și culturală, ceea ce le-ar permite să influențeze direcțiile majore, inclusiv în domeniul înarmării.

Pentru a ilustra amploarea influenței acestor fonduri, Piperea susține că ele ar deține participații importante în media tradițională din SUA și Europa, inclusiv publicații precum The New York Times, The Wall Street Journal, The Washington Post, Los Angeles Times și The Guardian, dar și televiziuni precum CNN, precum și posturi importante din Europa.

De asemenea, el afirmă că aceleași fonduri sunt prezente în marile companii din sectorul tehnologic, precum Meta Platforms, Google, Amazon, Apple, Microsoft, Tesla, Nvidia, Oracle și IBM, precum și în majoritatea companiilor listate la Bursa din New York incluse în indicele Dow Jones Industrial Average.

În plus, europarlamentarul susține că aceste fonduri ar avea interese și în industria biotehnologică, în terenuri agricole din Ucraina și în piața imobiliară din marile orașe europene, precum Berlin, Barcelona, Paris sau Milano, ceea ce le-ar permite să influențeze inclusiv prețurile și chiriile locuințelor.

Un alt aspect semnalat este existența unui procent de 14% din acțiunile Rheinmetall atribuit unor acționari neidentificați, trecuți generic drept „alți acționari”. Piperea consideră această situație neobișnuită în contextul legislației europene, care impune transparență privind deținătorii de acțiuni, și ridică semne de întrebare cu privire la identitatea acestor investitori și la posibilele implicații.

Rheinmetall a fost sancționată penal într-un caz de corupție legat de un contract pentru submarine în Grecia

El mai amintește că Rheinmetall a fost sancționată penal într-un caz de corupție legat de un contract pentru submarine în Grecia, fiind aplicată o amendă de 39 de milioane de euro, pe care o consideră redusă raportat la dimensiunea afacerilor companiei.

„Să nu uităm că Rheinmetall a fost condamnată penal pentru corupție, în legătură cu un contract cu grecii, pentru submarine de război… Acei greci care, conform presei vremii (2012-2014) erau sub control oligarhic rus… Amenda penală a fost de 39 de milioane de euro, dar la afaceri de zeci de miliarde anual, este peanuts… Plus că aici contează controlul, iar nu banii…”, a amintit Piperea.

În final, Gheorghe Piperea afirmă că România ar urma să fie legată pe termen lung de Rheinmetall, în baza contractului semnat, sugerând că această relație ar putea avea consecințe economice și strategice importante. Totodată, el compară această situație cu alte angajamente financiare ale statului român, inclusiv cele legate de compania Pfizer, și face referire la durata îndelungată a obligațiilor financiare rezultate din împrumuturile contractate pentru astfel de programe.

Postarea poate fi vizualizată aici.