EXCLUSIV. Programul SAFE, sub lupă. Bogdan Comaroni: 15 contracte, date direct, nicio licitație pe ele. Armata a fost exclusă direct
SURSA FOTO: romarm.ro - ROMARM
Un subiect fierbinte, cel programului SAFE, a fost analizat, joi, de Robert Turcescu și de invitații săi, Bogdan Comaroni și Octavian Hoandră, în podcastul difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România. Cum au ieșit din schema discuțiilor Armata și Romarm.
O nouă ediție a podcastului moderat de Robert Turcescu pe canalul de YouTube Hai România a adus în prim-plan controversele majore care planează asupra programului SAFE. Alături de jurnaliștii Bogdan Comaroni și Octavian Hoandră, discuția a vizat lipsa de transparență și modul în care sunt direcționate fondurile uriașe destinate înzestrării, într-un context geopolitic tensionat.
Principala problemă ridicată este legată de mecanismul de atribuire a contractelor. Deși miza este securitatea națională, procedurile au ocolit licitațiile publice clasice
Capcana achizițiilor comune și lipsa licitațiilor
Bogdan Comaroni a explicat că cele 15 contracte vizate nu au beneficiat de o competiție reală, așa cum ar fi fost normal.
„Acolo unde îți apare ca achiziție comună, e tot o negociere directă, pentru că achiziția comună înseamnă așa la licitații, vin două sau trei firme. Care ar fi putut participa separat la licitație, numai că date fiind contractele, mărimea lor și sumele, ăștia fac în comun, deci intră la comun și fac acea achiziție împreună.
Deci nici acolo nu au avut contract candidat, deci acolo ca să ne înțelegem unde apar contractele prin negociere directă, e vorba de o firmă.
Unde apare achiziție comună, e același lucru ca la negociere directă, numai că e dat la două firme sau la trei firme, ele nemaiintrând în licitație cu alte părți. Asta e una. Deci, practic, noi asistăm la cele 15 contracte care au fost date direct, adică nu există niciun fel de licitație pe ele”, a afirmat invitatul podcastului.
Excluderea Marelui Stat Major de la masa deciziilor
De asemenea, invitatul lui Robert Turcescu a vorbit și despre absența reprezentanților militari de rang înalt din procesul de consultare.
Bogdan Comaroni a atras atenția că nicio decizie strategică nu a venit din zona Armatei, deși aceasta este beneficiarul final și entitatea care ar trebui să dicteze necesarul de luptă.
„A doua chestiune este că Armata a fost exclusă direct, da? Deci, o dată, n-a venit nimeni din Marele Stat Major, deci ca să înțeleagă lumea. În cazul unui război, că de-aia trebuie armament, nu? adică nu-ți trebuie pentru altceva decât să te aperi”, a subliniat jurnalistul.
Acesta a explicat importanța instituției în arhitectura de securitate a țării, mai ales în situații de criză.
„Personalitatea supremă, adică cei unde intră în cazul unei agresiuni, război sau ce vrei, este șeful Marelui Stat Major în România. Deci în momentul în care ar avea loc o agresiune, o chestie legată de război, atunci, întreaga Românie, când se dă starea de război, este condusă economic, financiar, tot prin Marele Stat Major.
Deci, n-am avut pe nimeni de la Marele Stat Major. Adică atunci când e vorba de armament, cine poate ști mai bine decât Statul Major?”, a mai afirmat Bogdan Comaroni.
Industria autohtonă de armament lăsată pe dinafară
Pe lângă absența strategilor militari, o altă mare problemă identificată în cadrul emisiunii de pe canalul Hai România este ignorarea industriei românești de profil. Companiile de stat, precum cele din grupul Romarm, nu au fost invitate la discuțiile preliminare, ceea ce blochează șansa ca banii alocați prin programul SAFE să rămână în economia internă.
„Statul Major are o serie întreagă de specialiști, nu e numai șeful în sine. Foarte important e altceva. Deci nici o firmă competitoare românească nu a fost prezentă. Adică încurajarea de a băga banii în industria de armament.
Adică cei de la Romarm, toți cei care sunt trecuți în acea listă de acolo, de ce trebuiau să participe la discuțiile preliminare?
Pentru că poate o mare parte, dacă tot s-au dat alea prin încredințare directă, deci fără niciun fel de licitație, puteau fi date firmelor românești”, a conchis Bogdan Comaroni.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





