Sprijin financiar eliminat după vârsta de pensionare. România se opune în UE: Să putem stabili măsurile, indiferent de vârstă

România își intensifică demersurile la Bruxelles pentru obținerea unui tratament echitabil în viitoarea Politică Agricolă Comună post-2027. În cadrul Consiliului AgriFish, secretarul de stat Emil Dumitru a solicitat accelerarea convergenței externe a plăților directe și s-a opus ferm măsurilor de plafonare a subvențiilor. Oficialul român a avertizat că eliminarea sprijinului pentru fermierii vârstnici și limitarea fondurilor pentru exploatațiile performante ar putea submina securitatea alimentară și competitivitatea agriculturii naționale în context global.

Consiliul AgriFish, reunit în Luxemburg. România solicită echitate în distribuirea subvențiilor agricole europene

România își reafirmă poziția strategică la nivel european, militând activ pentru eliminarea disparităților dintre statele membre în ceea ce privește subvențiile acordate fermierilor. În cadrul reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish), desfășurată luni, 27 aprilie, la Luxemburg, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Emil Dumitru, a subliniat necesitatea continuării procesului de convergență externă a plăților directe.

Obiectivul principal al delegației române, din care a făcut parte și Daniela Rebega, Director General al DG Dezvoltare Rurală, este asigurarea unor condiții de concurență cu adevărat echitabile în cadrul viitoarei Politici Agricole Comune (PAC) post-2027.

România susține că reducerea decalajelor privind sprijinul financiar pe hectar este esențială pentru ca fermierii români să nu fie dezavantajați în raport cu cei din vestul Europei.

E nevoie de reguli comune aplicabile tuturor statelor membre, plus condiţii echitabile de concurenţă

Discuțiile din cadrul Consiliului AgriFish s-au concentrat pe arhitectura viitorului sprijin pentru venit, dar și pe provocările climatice și geopolitice actuale.

Secretarul de stat Emil Dumitru a explicat că este imperativ ca sprijinul pentru venit să fie fundamentat pe reguli comune, dar care să permită o flexibilitate sporită statelor membre. Conform oficialului, această libertate de decizie ar ajuta România să își adapteze politicile de finanțare în funcție de specificul agricol național, structura fermelor și riscurile economice locale.

În viziunea reprezentantului MADR, o astfel de abordare ar permite direcționarea fondurilor către sectoare vitale, cum ar fi fermele care integrează producția vegetală cu cea zootehnică, sau către programele destinate tinerilor fermieri.

Emil Dumitru a punctat, în cadrul Consiliului AgriFish, că prioritizarea anumitor sectoare trebuie să se facă pe baza nevoilor reale identificate în teritoriu, asigurând astfel reînnoirea generațiilor în agricultură.

„România a susţinut constant reducerea decalajelor privind sprijinul pe hectar şi menţine poziţia fermă pentru continuarea convergenţei externe.

Totodată trebuie să dispunem de flexibilitate în stabilirea politicilor de finanţare, în funcţie de specificul naţional, structura agriculturii, condiţiile economice şi riscurile cu care se confruntă fermierii.

Flexibilitatea trebuie să permită direcţionarea sprijinului către tipuri de ferme relevante, cum ar fi fermele integrate vegetal – zootehnic, sprijinirea reînnoirii generaţiilor şi prioritizarea anumitor sectoare, în funcţie de nevoile identificate”, a declarat Emil Dumitru.

Eliminarea sprijinului pentru fermierii ajunși la vârsta de pensionare

Un punct critic al intervenției a vizat respingerea propunerilor care ar putea afecta stabilitatea fermelor medii și mari. Emil Dumitru a precizat, în cadrul Consiliului AgriFish, că România se opune ferm eliminării sprijinului pentru fermierii care au ajuns la vârsta pensionării, considerând o astfel de măsură ca fiind discriminatorie și cu un impact negativ direct asupra suprafețelor agricole utilizate.

Potrivit acestuia, statele membre ar trebui să aibă libertatea de a decide măsurile necesare pentru menținerea viabilității exploatațiilor, indiferent de vârsta sau statutul celor care le administrează.

De asemenea, secretarul de stat a transmis că țara noastră respinge aplicarea obligatorie a plafonării subvențiilor la pragul de 100.000 de euro pe beneficiar. Emil Dumitru a explicat că acest mecanism ar submina competitivitatea exploatațiilor performante care asigură securitatea alimentară și ar putea transforma Europa într-un importator net de hrană.

În viziunea oficialului român, plafonarea nu ar duce la o distribuție mai echitabilă, ci ar provoca o refragmentare a terenurilor și pierderea locurilor de muncă în mediul rural.

„Statele membre pot stabili, pe bază de analize, măsurile necesare pentru menținerea viabilității exploatațiilor, indiferent de statutul sau vârsta fermierilor. (…)

Aplicarea obligatorie afectează competitivitatea fermelor medii și mari, esențiale pentru producția agricolă, securitate alimentară și stabilitate a pieței Uniunii Europene. În contextul competiției globale o astfel de abordare este nerealistă și riscă să transforme Europa într-un importator de hrană cu pierderi de locuri de muncă în agricultură.

În România, impactul ar fi unul structural, negativ. Agricultura este polarizată, alături de ferme mici, susținute prin politici dedicate, există exploatații performante, orientate spre piață, care produc în sistem organizat și asigură securitatea alimentară la nivel național și european.

Politicile de finanțare au vizat consolidare a acestora, integrare în lanțul valoric, obținerea de produse cu valoare adăugată mare și tocmai aceste ferme, despre care fac acum vorbire, ar fi direct afectate de plafonare și degresivitate.

Mecanismul nu ar conduce la o distribuție mai echitabilă, ci la efecte contrare: refragmentarea terenurilor, scăderea viabilității economice, reducerea competitivității, pierderea de locuri de muncă și crearea artificială a numărului de beneficiari”, a mai transmis Emil Dumitru.

Pe lângă dezbaterile privind PAC, miniștrii europeni au analizat la Consiliul AgriFish și impactul continuu al invadării Ucrainei de către Federația Rusă asupra piețelor agricole și importanța gestionării durabile a pădurilor pentru prevenirea incendiilor.

Ministerul Agriculturii a reconfirmat angajamentul de a susține ferm interesele României, astfel încât noua politică europeană să reflecte realitățile economice și sociale ale țării noastre.

Imagine de ansamblu asupra revendicărilor României în negocierile pentru noua Politică Agricolă Comună

Obiectiv / Problemă	Poziția oficială a României	Impact scontat / Argumente
Convergența externă	Susținere totală pentru egalizarea plăților pe hectar.	Eliminarea concurenței neloiale între statele din Est și Vest.
Plafonarea subvențiilor	Respingerea fermă a pragului de 100.000 €/beneficiar.	Menținerea viabilității fermelor medii și mari, vitale pentru piață.
Fermierii pensionari	Opoziție față de eliminarea sprijinului pentru aceștia.	Prevenirea discriminării și evitarea abandonului terenurilor agricole.
Flexibilitate națională	Solicitarea libertății în alocarea fondurilor europene.	Adaptarea finanțării la specificul local (ex: ferme mixt vegetal-zootehnic).
Securitate alimentară	Prioritizarea exploatațiilor orientate spre piață.	Evitarea transformării UE într-un importator net de alimente.

 

Domeniile de activitate ale Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish)

Consiliul Agricultură și Pescuit definește politica UE în domeniul agriculturii și al pescuitului. El se ocupă de politica agricolă comună (PAC), de reglementarea pieței, de sănătatea și siguranța alimentară, de sănătatea animalelor și a plantelor, precum și de sprijinul pentru zonele rurale, potrivit Consiliului Uniunii Europene.

De asemenea, Consiliul adoptă legislația în domeniul pescuitului și ia decizii privind alocarea posibilităților de pescuit.

Produse alimentare și agricultură  – Consiliul elaborează politici și acte legislative pentru a garanta siguranța și calitatea alimentelor, pentru a sprijini fermierii și dezvoltarea rurală și pentru a promova agricultura durabilă, în conformitate cu politica agricolă comună.

Pescuitul  – Consiliul adoptă acte legislative în scopul gestionării durabile a resurselor piscicole. În cadrul politicii comune în domeniul pescuitului, acesta reglementează activitățile de pescuit și de acvacultură și stabilește cote de pescuit pentru a proteja stocurile de pește.

Cum își desfășoară activitatea Consiliul Agricultură și Pescuit?

În funcție de subiectele de pe ordinea de zi, miniștrii agriculturii sau ai pescuitului din toate statele membre ale UE se reunesc în două formațiuni diferite.

• Agricultură – Consiliul AGRIFISH (Agricultură) pune accentul pe politica agricolă comună, pe durabilitatea agriculturii, pe dezvoltarea rurală, pe siguranța alimentară și pe bunăstarea animalelor.
• Pescuit – Consiliul AGRIFISH (Pescuit) pune accentul pe gestionarea stocurilor de pește, care include stabilirea capturilor totale admisibile anual și a cotelor naționale de pescuit.

În general, Consiliul Agricultură și Pescuit se reunește o dată pe lună. La reuniuni participă și comisarii europeni cu portofolii relevante pentru tematica discutată.

Lucrările Consiliului Agricultură și Pescuit sunt pregătite de Coreper I, de Comitetul special pentru agricultură (CSA) și de mai multe grupuri de lucru specializate.

Comitetul special pentru agricultură oferă îndeosebi sprijin tehnic și strategic în domeniul agricol, mai ales în ceea ce privește politica agricolă comună. El joacă un rol central în pregătirea discuțiilor privind reformele PAC, subvențiile agricole și politicile de dezvoltare rurală, contribuind la alinierea punctelor de vedere ale statelor membre înainte de luarea deciziilor la nivelul Consiliului.