EXCLUSIV Miliardele din programul „SAFE”: Cum a primit Digi un contract de 200 de milioane de euro fără licitație
SURSA FOTO: captura YouTube - Podcast 3 iunie 2026
Programul SAFE (Sistemul de Achiziții pentru Forțele de Elită) a devenit teatrul unei bătălii economice și politice acerbe în România. Sub umbrela urgenței naționale generate de incidentele de securitate din zona de frontieră și de panica publică legată de căderile de drone, sume uriașe de bani publici și fonduri speciale sunt direcționate către actori privați prin atribuiri directe, ocolindu-se procedurile clasice de licitație publică.
Cea mai răsunătoare dezvăluire din această mega-afacere vizează compania Digi, care a fost desemnată marea câștigătoare a unui contract uriaș de aproape 200 de milioane de euro pentru dezvoltarea unei platforme tehnologice integrate de securitate cibernetică. Subiectul a fost dezbătut pe larg de jurnalistul Robert Turcescu și de fostul ministru de externe Adrian Severin în cadrul emisiunii „Hai LIVE cu Turcescu”, difuzată pe canalul de YouTube Hai România.
Alocări directe sub paravanul urgenței: Acuzațiile lansate la „Hai România”
În cadrul podcastului, realizatorii au taxat dur lipsa de transparență din jurul acestor fonduri strategice. Urgența generată de prăbușirea dronei de la Galați la începutul lunii iunie 2026 a fost privită ca un catalizator perfect pentru semnarea rapidă a unor contracte care, în condiții normale, ar fi necesitat luni de zile de verificări și licitații deschise.
Robert Turcescu (Hai România): „Digi aflăm că este marea câștigătoare în contractele atribuite prin programul SAFE. A câștigat, atenție, un contract de aproape 200 de milioane de euro. Prieteni, sunt contracte atribuite în mod direct. Deci nu a existat licitație. Digi, compania care deține și televiziunea și radioul la care Ilie Bolojan se duce și vorbește când vrea mușchii lui, a câștigat un contract de 196 de milioane de euro. Asta este (…) pentru dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM pentru Securitate Cibernetică.”
Fostul diplomat Adrian Severin a explicat că această grabă de a semna contracte pe alocare directă coincide cu o bulversare totală la nivelul instituțiilor de control și de decizie din domeniul apărării, sugerând că zgomotul de fond geopolitic este folosit pentru a masca interese pur financiare.
Adrian Severin (Hai România): „Șeful Statului Major General este un element esențial în ceea ce privește deciziile referitoare la procurarea armamentului. El face lista de cumpărături ca nevastă-mea când mă trimite la piață. (…) În această răsturnare de valori și în această confuzie generală care se întâmplă în țară, omul cumsecade, omul necăjit, nici nu mai știe ce să distingă și asta s-a dorit. S-a dorit ca să nu se mai știe cine e coruptul, cine e escrocul.”
„Trosneala” pe banii de înarmare: Lobby extern și interese transfrontaliere
Această dispută pe miliardele alocate apărării și securității cibernetice nu se rezumă doar la nivel intern. Ea reflectă interesele masive ale unor mari puteri industriale externe — precum Statele Unite, Germania, Franța și Israel. Fiecare grup politic sau facțiune din serviciile de informații din România pare să facă lobby pentru un anumit furnizor extern.
Discuțiile din podcastul Hai România au scos la iveală detalii tensionate despre contractele de înarmare:
Axa germană: Contractul cu Rheinmetall pentru modernizarea sistemelor anti-dronă (în valoare de 328 de milioane de euro plus TVA), deși semnat încă din 2023 cu termen de livrare la sfârșitul anului 2025, nu s-a materializat complet, sistemele neajungând integral în România.
Axa americană: Presiuni mari pentru achiziția de pistoale și arme de asalt prin intermediul unor firme conectate la politicieni din arcul guvernamental.
Folosind vulnerabilitățile de la frontieră, decidenții politici validează contracte pe bani grei în regim de urgență. În tot acest timp, orice voce critică sau jurnalist care ridică semne de întrebare legitime cu privire la corectitudinea atribuirilor fără licitație este rapid etichetat pe rețelele sociale sau în publicațiile finanțate de fundații externe ca fiind „conspiraționist” sau instrument de dezinformare.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.