EXCLUSIV. Lupta disperată a angajaților cu Inteligența Artificială: Cum s-a ajuns la fenomenul de „creier prăjit” din cauza fricii de a pierde jobul

Noua revoluție tehnologică aduce provocări uriașe pentru piața muncii, iar presiunea resimțită de angajați a atins cote alarmante. Subiectul a fost dezbătut pe larg, joi, în cadrul podcastului realizat de Robert Turcescu, difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România.

Invitații jurnalistului, Octavian Hoandră și Bogdan Comaroni, au analizat fenomenul global prin care oamenii încearcă cu disperare să își demonstreze utilitatea în fața algoritmilor.

În marile companii se muncește până la epuizare și apar probleme din ce în ce mai mari în rândul angajaților, semnalează Bogdan Comaroni. Acesta atrage atenția asupra unei noi realități extrem de dure, în care salariații încearcă să țină pasul cu o tehnologie care nu obosește niciodată.

Competiția inegală dintre om și tehnologie

Munca intelectuală a devenit un teren de luptă unde limitele umane sunt testate la maximum. Angajații din statele puternic dezvoltate fac eforturi supraomenești pentru a livra rezultate într-un ritm comparabil cu cel al mașinilor.

„Prima fază este că treaba asta cu burnout-ul și cu creierele prăjite, cu fenomenul pe care ăștia îl numesc acum de creier prăjit, este momentul în care tot mai mulți constată că la job-urile pe care le au, ca să poată să țină piept față inteligenței artificiale, care vine și le rezolvă acele probleme, probleme, task-uri.

Trag un semnal de alarmă în zona statelor puternic industrializate și acolo unde volumul de muncă intelectuală e cu mult mai mare decât în România, unde volumul intelectual e foarte foarte jos.

Dar ăștia ajung la concluzia că muncesc ore întregi, 6, 7, 8 ore, 3, 4 zile ca să poată să facă o sarcină pe care inteligența artificială o face de la câteva secunde până la 3, 4, 5 minute, până să zicem la o jumătate de , dacă e vorba de un proiect amplu”, a explicat jurnalistul.

Dificultatea tranziției către un sistem hibrid

Angajatorii se află și ei într-o dilemă morală și operațională. Deși tehnologia oferă soluții rapide și ieftine, înlocuirea completă a resursei umane nu se poate face peste noapte, mai ales acolo unde există o istorie de încredere între management și echipe.

„Se întâmplă un fenomen, pentru că toți administratorii de firme mari și care au echipe și în care au avut încredere în aceste echipe în decursul timpului, le e greu acum să fac o o tranziție bruscă către inteligența artificială.

Unii încearcă să o hibritizeze, adică să facă job-uri compuse și nu e atât de ușor la vechii angajați”, a mai spus Comaroni.

De la extenuare fizică la atacul asupra sistemului nervos

Efectele muncii intelectuale prelungite încep să se vadă tot mai clar. Foarte mulți angajați au ajuns să aibă nevoie de tratament specializat, în condițiile în care dezvoltă diverse afecțiuni psihice și emoționale din cauza stresului cronic. Nu mai este vorba doar despre oboseala clasică, ci despre o degradare profundă a stării de sănătate mintală.

„Atunci, în ideea ca ăștia să-și păstreze locul de muncă se suprasolicită, fac o supra muncă, deci intră într o zonă, acel workaholic, știi, că îți face plăcere și te duci să muncești. Ci pur și simplu îți dai termene și ca să faci din ce în ce mai repede ca să demonstrezi, deci ești într-o luptă ca să arăți că încă nu trebuie tu să fii înlocuit cu inteligența artificială.

Și atunci, în această competiție deja se înregistrează fenomene care nu mai sunt de burnout prin epuizarea fizică. Adică aia că la joburi, cum se întâmplau cu medicii sau ăia care intrau în gardă sau nu știu ce, care picau de epuizare. Acum e vorba de creier. E atacat ca sistem.

Și asta se vede din ce în ce mai mult. Sunt foarte mulți oameni care merg să fac tratamente, deci la psihologi, psihiatrii și se vede o incidență foarte mare a bolilor”, a concluzionat invitatul din cadrul podcastului de pe evz.ro.