Rusia ar pregăti un schimb de deținuți pentru a o elibera pe Evghenia Guțul: „Aceste informații provin din surse pe care le consider credibile”
SURSA FOTO: X (Twitter) - Vladimir Putin, Evghenia Guțul
Fostul șef al Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, Valentin Dediu, a anunțat, cu o zi în urmă, că Federația Rusă ar încerca să o elibereze pe Evghenia Guțul printr-un schimb de deținuți. El susține că acest plan ar implica cetățeni moldoveni arestați în Rusia, reținuți în ultimii ani pentru diferite presupuse încălcări.
Rusia ar pregăti un schimb de deținuți pentru a o elibera pe Evghenia Guțul
Fostul șef al Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, Valentin Dediu, a declarat miercuri, 29 aprilie 2026, la emisiunea TV „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, că Rusia ar încerca să o scoată din închisoare pe Evghenia Guțul printr-un posibil schimb de persoane. El susține că, pentru asta, Federația Rusă ar aduna cetățeni ai Republica Moldova arestați în Rusia pentru diferite încălcări.
Dediu a explicat că, din informațiile pe care le are, ideea schimbului nu ar veni din partea Republicii Moldova, ci din partea Rusiei. El a spus că autoritățile ruse ar fi reținut mai mulți moldoveni nu pentru spionaj, ci pentru abateri precum probleme la frontieră sau alte motive. În opinia lui, astfel s-ar aduna suficienți oameni care să fie folosiți ca „monedă de schimb” pentru a o cere pe Guțul.
El a menționat că aceste informații vin din surse pe care le consideră credibile și că ambasadorul Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, ar pregăti deja terenul. El a adăugat că Rusia ar încerca să arate că Republica Moldova ar fi implicată în războiul împotriva Ucrainei și a spus că există unele semne în acest sens.
„Informațiile pe care le dețin denotă că inițiativa unui schimb nu aparține Republicii Moldova, ci Federației Ruse. Autoritățile de la Moscova au reținut mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova pentru diverse presupuse încălcări, și nu pentru spionaj, ci pentru abateri la frontieră sau alte motive. Astfel, se acumulează un număr critic de cetățeni ai Republicii Moldova pentru a fi folosiți ca monedă de schimb și a o cere pe bașcană (Evghenia Guțul – n.r.). Aceste informații provin din surse pe care le consider credibile. De asemenea, ambasadorul Rusiei (Oleg Ozerov – n.r.) pregătește deja terenul. Există anumite indicii în acest sens”, a declarat Dediu.
Oleg Ozerov a solicitat acces la Evghenia Guțul în penitenciar
În urmă cu două săptămâni, ambasadorul Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, a cerut să se întâlnească în penitenciar cu bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, dar cererea i-a fost refuzată.
Directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, Alexandru Adam, a explicat pentru IPN că răspunsul a fost trimis prin Ministerul Afacerilor Externe deoarece instituția nu discută direct cu ambasadele. Adam a spus că solicitarea nu se încadra în regulile de asistență consulară. Adam a mai menționat că, la mijlocul lunii aprilie, ambasadorul rus a făcut aceeași cerere, dar și atunci a fost respinsă.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că decizia de a refuza cererea a fost corectă, invocând implicarea Kremlin în treburile interne ale Republicii Moldovei. Grosu a explicat că au existat mai multe încercări ale ambasadorului de a ajunge la Guțul, dar că acest lucru nu ține de atribuțiile lui. Grosu a mai spus că, deși Ozerov este diplomat, acțiunile sale ar fi provocatoare, mai ales că viza o persoană condamnată.
În plus, Grosu a susținut că ambasadorul ar fi fost implicat în acțiuni ale statului pe care îl reprezintă, legate de influențarea proceselor interne, politice și electorale din Republica Moldova. Grosu a concluzionat că autoritățile au procedat corect și ar trebui să continue să reacționeze la fel și pe viitor.
„A fost o solicitare, dar ea nu se încadrează în prevederile de asistență consulară”, a precizat Adam.
„Au fost mai multe tentative ca să ajungă la Evghenia Guțul, dar nu e treaba lui. Este un diplomat doar cu pașaport diplomatic, nu și prin acțiunile sale, care, până la urmă, sunt provocatoare, vizitarea unei persoane care a fost condamnată. Pentru că a fost parte la imixtiunile statului pe care îl reprezintă în treburile interne, în procesele politice și electorale din R. Moldova. Eu cred că autoritățile noastre au procedat corect, nepermițând acest lucru, și trebuie tratat în aceeași manieră și în continuare”, a afirmat Grosu.
Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare pentru finanțare ilegală
Evghenia Guțul, apropiată de fugarul Ilan Șor, a fost condamnată în primă instanță la șapte ani de închisoare. Decizia a fost luată pe 5 august 2025 de magistrații Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. După pronunțarea sentinței, ea a fost reținută chiar în sala de judecată și dusă în Penitenciarul 13.
Cazul vizează perioada 2019–2022, când Guțul lucra ca secretară în cadrul fostului Partid „Șor”, la departamentul de monitorizare, planificare și control. Sentința nu este definitivă și a fost contestată la Curtea de Apel, care urmează să ia o decizie pe 28 mai.
Procurorii susțin că ea ar fi fost implicată în aducerea repetată de bani din Federația Rusă în Republica Moldova, bani care ar fi fost folosiți pentru finanțarea ilegală a Partidului „Șor”. Potrivit anchetei, Guțul ar fi acceptat conștient aproximativ 42,5 milioane de lei proveniți de la un grup criminal organizat.
Pe lângă acest dosar, ea mai este cercetată într-un alt caz penal, legat de finanțarea ilegală a campaniei sale electorale din 2023, când a fost aleasă bașcan al Găgăuziei.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





