Roxana Mînzatu anunță redistribuiri majore de fonduri UE. România urcă pe locul patru cu 2,8 miliarde de euro

Roxana Mînzatu a declarat luni că România se situează pe locul patru în Uniunea Europeană în privința sumelor realocate din Politica de Coeziune aferentă bugetului multianual 2021–2027. Anunțul a fost făcut în contextul unei revizuiri la jumătatea exercițiului financiar european. Suma redirecționată către proiecte strategice se ridică la 2,8 miliarde de euro. Fondurile vizează domenii precum competitivitatea economică, industria, infrastructura și apărarea.

Roxana Mînzatu explică mecanismul de realocare și poziția României în clasamentul UE

Roxana Mînzatu a detaliat modul în care statele membre au fost invitate să își reconfigureze prioritățile bugetare, în contextul noilor provocări europene. Oficialul european a subliniat că procesul a avut loc la jumătatea perioadei bugetare 2021–2027, când Comisia Europeană a cerut statelor să analizeze oportunitatea redirecționării fondurilor existente către domenii considerate critice.

Această inițiativă a vizat cinci direcții majore: competitivitate economică, apărare (inclusiv cea civilă), reziliența sistemelor de apă, energie și accesul la locuințe. Statele care au ales să facă aceste ajustări au beneficiat de condiții mai avantajoase, precum extinderea perioadei de implementare, avansuri financiare mai consistente și o contribuție națională redusă.

„E vorba despre fondurile europene din politica de coeziune, aceste fonduri pe care România le primește de ceva vreme și le folosește pentru dezvoltarea diverselor domenii de activitate, de la infrastructură, la sănătate, la educație. La jumătatea fiecărui buget multianual – suntem în 2021-2027 ca buget – facem o revizuire.

De data asta am spus statelor membre, eu, colegul meu, vicepreședintele (Raffaele –n.red) Fitto, vă rugăm să vă uitați către prioritățile europene și urgențele europene: competitivitate, apărare, inclusiv apărare civilă, reziliența sistemelor de apă, partea de energie și partea de locuințe, acces la locuințe.

Dacă vreți, puteți să realocați din fondurile pe care le aveți către aceste cinci priorități și noi vă dăm o serie de bonusuri: un an plus la implementare, un avans mai mare, o contribuție proprie mai mică”, a explicat Roxana Mînzatu.

În urma acestor negocieri, 25 de state membre au decis să își ajusteze alocările financiare. România se situează pe poziția a patra în acest clasament, cu o sumă de 2,8 miliarde de euro redirecționată către noile priorități.

„Ca urmare a acestui proces și a unor discuții care au avut loc între Comisie și toate statele membre, o parte dintre acestea, 25, dacă nu mă înșel, au făcut realocări. România este pe poziția patru ca valoare a sumelor realocate: 2,8 miliarde de euro.

O bună parte s-a dus către zona economică, competitivitate, tehnologii noi și aici înseamnă și sprijin pentru industrie, dar și partea de formare și calificare pentru forța de muncă.

O parte s-a dus și se duce și către zona de Apărare, dar să privim apărarea și din perspectiva industriei de apărare, dar și pe partea de mobilitate duală, partea de infrastructură de transport, care poate să aibă și uz civili și uz dual, o parte s-a dus către zona de locuințe și către zona de apă”, a precizat Roxana Mînzatu.

Oficialul a insistat la Digi 24 asupra faptului că aceste decizii aparțin exclusiv statelor membre și nu sunt impuse de la nivel european, ceea ce demonstrează flexibilitatea politicii de coeziune.

„Deci este un semnal că această politică de coeziune are capacitatea să finanțeze prioritățile europene noi. Se face prin voința statelor membre, fără ca cineva de la Bruxelles să impună această direcție. Până la urmă demonstrează că și în viitorul buget 2028-2034, politica aceasta de coeziune trebuie să fie bine bugetată, e nevoie de ea, este importantă și relevantă”, a transmis Roxana Mînzatu.

Fonduri suplimentare pentru apărare și tehnologie: România accesează peste 16 miliarde de euro

Pe lângă realocările din politica de coeziune, Roxana Mînzatu a evidențiat și alte surse de finanțare europeană relevante pentru România, în special în domeniul apărării și tehnologiei. Unul dintre cele mai importante instrumente este programul SAFE, care presupune un împrumut garantat de bugetul UE în valoare totală de 150 de miliarde de euro.

România beneficiază, în acest context, de o sumă de peste 16 miliarde de euro, destinată dezvoltării industriei naționale de apărare, inclusiv pentru producția și achiziția de tehnologii avansate.

„În interiorul acestui plan de investiții pentru industria românească de apărare, un plan care a fost foarte bine evaluat și apreciat de de colegii mei din Comisie, există și finanțare pentru partea de producție de tehnologie, partea de licență, achiziția de echipamente cu tot cu licențe și producție proprie”, a declarat Roxana Mînzatu.

În paralel, Comisia Europeană a propus lansarea unui nou program destinat întreprinderilor mici și mijlocii, denumit AGILE. Acesta este orientat către dezvoltarea de tehnologii inovatoare în domeniul securității și apărării, inclusiv soluții IT și de securitate cibernetică.

„Săptămâna trecută, Comisia a mai propus un instrument, AGILE, un deocamdată mic program dedicat IMM-urilor, firmelor care pot să inoveze tehnologie eficientă în zona de securitate, poate să fie militar, poate să fie cyber security ieftină, aplicabilă rapid. Și acest AGILE, care deocamdată are un buget de 115 milioane de euro, va putea fi accesibil la anul”, a explicat Roxana Mînzatu.

Oficialul european a transmis și un apel direct către companiile românești, în special IMM-uri, să profite de aceste oportunități de finanțare pentru a dezvolta soluții tehnologice competitive la nivel european.

„Noi sperăm, și aici invit și IMM-urile din România care au vocație și interes pe zona aceasta, ca în felul acesta să stimulăm și companiile mici să dezvolte tehnologie militară, tehnologie de apărare, de securitate, cum spuneam, inclusiv în zona de IT și să putem scala, să mărim acest program, așa încât să avem un buget și mai generos.

Deci, din trei direcții cel puțin venim să sprijinim nu doar apărarea, ca element militar, ci industria de apărare, care înseamnă locuri de muncă, independență strategică pentru Europa și pentru statele membre care investesc în direcția aceasta”, a afirmat Roxana Mînzatu.