Modificarea secretului fiscal și accesul statului la date despre proprietăți și impozite
În prima etapă a acestui demers legislativ, autoritățile propun o redefinire a informațiilor considerate până acum parte din secretul fiscal, ceea ce va permite utilizarea lor într-un cadru mult mai larg de control. Proiectul de lege publicat de Ministerul Dezvoltării marți, 13 ianuarie, introduce schimbări care permit corelarea datelor privind proprietățile și obligațiile de plată ale contribuabililor, inclusiv în ceea ce privește impozite locale și naționale.
Printre modificările centrale se numără scoaterea din zona de protecție strictă a unor informații precum datele de identificare ale contribuabililor, bunurile deținute de aceștia, sumele datorate statului și plățile efectuate. Aceste informații vor putea fi utilizate de instituțiile statului în cadrul controalelor, fără restricțiile care existau anterior.
În forma propusă, legea permite autorităților să folosească aceste date într-un mod mult mai eficient pentru verificări administrative și fiscale, inclusiv pentru a identifica discrepanțe între realitatea din teren și evidențele oficiale. Practic, statul își creează un cadru legal prin care poate centraliza și analiza informații despre persoane, proprietățile lor și obligațiile fiscale asociate.
Această abordare urmărește să reducă situațiile în care anumite clădiri sau terenuri nu sunt incluse corect în baza de calcul a impozitelor, afectând astfel veniturile bugetelor locale.
Cum sunt colectate și corelate informațiile despre locuințe și impozite
Un element esențial al proiectului de lege este obligația ANAF de a transmite către autoritățile locale nu doar date legate de venituri, ci și informații provenite din activitatea notarilor publici. Astfel, tranzacțiile care implică vânzarea sau cumpărarea de locuințe, terenuri sau alte bunuri ajung automat într-un sistem informatic comun al statului.
Datele colectate sunt centralizate într-o platformă națională, PatrimVen, unde sunt corelate cu informațiile existente în cadastru, cu autorizațiile de construire și cu declarațiile fiscale depuse de contribuabili. Acest sistem permite autorităților să aibă o imagine unitară asupra proprietăților deținute de fiecare persoană.
În acest mod, statul poate verifica într-un singur punct ce imobile deține un contribuabil, momentul achiziției acestora și dacă ele au fost declarate corespunzător în vederea stabilirii impozitelor. Chiar dacă proiectul de lege nu face referire explicită la utilizarea imaginilor din drone sau din satelit, efectul practic este comparabil.
Autoritățile vor putea confrunta datele din teren cu cele din documentele oficiale, astfel încât orice construcție, anexă, etaj suplimentar sau extindere care nu apare în acte să fie identificată. Prin interconectarea bazelor de date ale notarilor, primăriilor, cadastrului și fiscului, se conturează o evidență digitală detaliată a proprietăților reale din România.
Impactul direct asupra proprietarilor și asupra nivelului de impozite
Pentru un număr mare de proprietari care au realizat în timp construcții sau extinderi fără autorizație ori fără actualizarea documentelor, noile reguli pot aduce schimbări semnificative. Până în prezent, astfel de situații erau descoperite în principal în urma unor sesizări sau controale punctuale.
Odată cu implementarea acestui sistem, diferențele dintre situația reală și cea declarată vor putea fi identificate automat, fără a fi necesară o verificare individuală declanșată de o plângere. În momentul în care o construcție nedeclarată este descoperită, aceasta poate fi introdusă în evidențele fiscale ale primăriei.
Consecința directă este obligarea proprietarului la plata impozitelor aferente suprafeței reale, nu celei declarate anterior. Guvernul susține că, în prezent, o parte semnificativă din veniturile care ar trebui să ajungă la bugetele locale se pierde din cauza clădirilor nedeclarate sau subevaluate.
Casele, anexele sau extinderile care nu figurează în acte nu sunt incluse corect în baza de calcul, ceea ce duce la impozite mai mici decât cele care ar trebui achitate. Prin această inițiativă legislativă, autoritățile își propun să reducă această zonă gri și să creeze un sistem în care toți proprietarii contribuie în mod egal la finanțarea comunităților locale.
