Ritmul retragerii investitorilor din România este unul fără precedent
Investitorii străini își reconfigurează strategiile în Europa Centrală și de Est, iar România începe să piardă teren într-o competiție care se intensifică odată cu aderarea Bulgariei la moneda euro, de la 1 ianuarie 2026. Pentru marii jucători economici, investițiile străine directe rămân un element esențial în decizia de localizare, însă România este tot mai des ocolită din cauza costurilor și a instabilității economice interne.
În prezent, companiile care operează pe piața românească se confruntă cu cea mai scumpă energie electrică din Uniunea Europeană, după majorări de aproximativ 70%, dar și cu efectele inflației, scăderii consumului și creșterilor de taxe adoptate în 2025. Aceste elemente au erodat avantajele competitive care, ani la rând, au atras investitori interesați de forță de muncă mai ieftină și utilități accesibile.
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că ritmul retragerii investitorilor din România este unul fără precedent în ultimul deceniu și jumătate, într-un context în care nici capitalul autohton nu mai reușește să compenseze ieșirile. Datele oficiale indică un dezechilibru semnificativ: aproximativ 0,6 miliarde de euro au intrat sub formă de investiții, în timp ce 1,12 miliarde de euro au ieșit din economie prin retrageri de capital.
Bulgaria și Ungaria, alternative tot mai atractive pentru investitori
Pe fondul acestor evoluții, investitorii compară tot mai atent opțiunile din regiune, iar România pierde vizibil din atractivitatea economică. Potrivit lui Adrian Negrescu, decizia este una pragmatică, bazată pe calcule clare privind costurile, stabilitatea și perspectivele de dezvoltare.
Argumentele tradiționale ale României, precum salariile mai reduse sau utilitățile accesibile, nu mai sunt relevante într-un context în care energia este printre cele mai scumpe din UE, iar fiscalitatea se modifică frecvent. În paralel, Bulgaria beneficiază de avantajul major al intrării în zona euro, dar și de un regim fiscal mult mai prietenos, cu impozite aproximativ la jumătate față de cele practicate în România.
Deși România ar putea adera la moneda unică cel mai devreme în 2028, diferența de calendar contează pentru investitori, care caută predictibilitate imediată. Chiar și Ungaria, care nu a adoptat euro, a reușit să atragă în ultimii ani investiții strategice de miliarde de euro, profitând de infrastructură mai bine pusă la punct și de un sistem de taxe mai permisiv.
Mai mult, mai multe proiecte majore care funcționează eficient în Ungaria au decis să se retragă din România în cursul anului 2025, semnalând o tendință clară de relocare a capitalului în regiune.
Moneda euro și predictibilitatea, factori-cheie pentru investitori
Analistul economic Adrian Negrescu subliniază pentru Gândul că anul austerității a venit deja cu pierderi concrete pentru România, unele companii anunțându-și retragerea sau închiderea operațiunilor locale. Exemplele recente includ decizia Carrefour de a ieși de pe piață, dar și anunțul companiei americane Adient privind închiderea unității de la Pitești.
În perspectiva anului 2026, riscul este ca acest trend să se accentueze, mai ales după aderarea Bulgariei la zona euro. Investitorii sunt atrași în special de proiectele greenfield, care creează locuri de muncă, iar criteriile de selecție sunt tot mai stricte: monitorizarea de către Banca Centrală Europeană, predictibilitatea fiscală, un regim mai blând al taxării muncii și impozite semnificativ mai mici decât în România.
„Moneda euro atrage investitorii ca un magnet. Sistemul euro îți aduce predictibilitate, seriozitate din punct de vedere fiscal și financiar, îți aduce investiții. România privește cu invidie, în momentul de față, ceea ce se întâmplă în Bulgaria, din perspectiva investitorilor.
Țara vecină va fi monitorizată de Banca Centrală Europeană. Bulgaria probabil va lua partea României din punct de vedere al atragerii de investiții, mai ales investiții greenfield, cele care creează locuri de muncă”, a declarat Adrian Negrescu.
Negrescu: Se retrag din România cum nu am mai văzut în ultimii 15 ani
În analiza sa, Adrian Negrescu atrage atenția că România se află deja într-un scenariu al retragerii accelerate a investitorilor, un fenomen care nu a mai fost întâlnit de aproximativ 15 ani. Lipsa unei politici economice coerente afectează nu doar capitalul străin, ci și încrederea investitorilor locali.
„Suntem în acest scenariu al fugii investitorilor, aceștia se retrag din România cum nu am mai văzut în ultimii 15 ani. Statul are nevoie de o politică economică coerentă, care să atragă investiții străine și să redea încredere capitalului autohton, care acum stagnează, de teama vremurilor tulburi.
România trebuie să aleagă între investiții publice cu randament redus și sprijinirea economiei reale, cea care produce taxe și impozite, și care are nevoie de stimul pentru ca în 2027 să existe o creștere economică semnificativă”, completează acesta.
Analistul consideră că 2026 va fi un an de răscruce pentru economie, marcat de lipsa spațiului fiscal și de necesitatea reducerii deficitului bugetar la 6,4%, ceea ce presupune ajustări de aproximativ 50 de miliarde de lei. În paralel, costurile de finanțare rămân ridicate, statul împrumutându-se cu circa un miliard de euro lunar.
„Pentru România, 2026 este un an decisiv din punct de vedere economic. Suntem la o adevărată răscruce de drumuri”, avertizează analistul economic.
