Ilie Bolojan despre acordul UE-Mercosur: România a făcut bine susținându-l. A fost un acord între Guvern și domnul președinte

Premierul Ilie Bolojan a explicat marți motivele pentru care România a susținut acordul UE–Mercosur, vot exprimat recent la nivel european. Decizia are ca obiectiv extinderea piețelor pentru industria europeană, dar aduce în prim-plan și îngrijorări legate de impactul asupra agriculturii, un sector considerat sensibil pentru economia românească.

De ce a susținut România acordul UE–Mercosur și care este logica economică invocată de Guvern

Acordul UE–Mercosur este privit de Executiv drept o decizie strategică necesară într-un context economic în care România este profund integrată în economia europeană, a explicat premierul Ilie Bolojan. Acesta a subliniat că performanța economică a României este strâns legată de evoluția Uniunii Europene, iar extinderea piețelor de desfacere reprezintă un pas firesc pentru menținerea competitivității industriei europene.

Premierul a arătat că economia românească funcționează în mare măsură ca parte a lanțurilor valorice europene, în special în industria prelucrătoare, motiv pentru care orice creștere a capacității de export a UE are efecte directe și asupra României. În acest context, el a susținut că votul favorabil pentru Mercosur a fost unul corect din punct de vedere economic.

„România a făcut bine susținându-l”, a declarat Ilie Bolojan, explicând că dependența de piața europeană face ca evoluțiile de la nivelul UE să aibă un impact imediat asupra economiei naționale.

„Dacă UE merge bine, economia noastră, fiind în bună măsură integrată în lanțurile valorice ale industriei europene, merge și ea bine. Funcționează ca o locomotivă economia europeană pentru noi”.

Premierul a reamintit că Uniunea Europeană negociază acest acord de peste două decenii, iar decizia de a-l finaliza reflectă nevoia de a compensa stagnarea unor piețe tradiționale prin deschiderea către altele noi, cu potențial de creștere.

Ce presupune concret acordul Mercosur și ce beneficii sunt anticipate pentru industrie

Ilie Bolojan a detaliat mecanismul acordului UE–Mercosur, subliniind dimensiunea pieței create prin această înțelegere. Uniunea Europeană, cu aproximativ 450 de milioane de consumatori, se conectează prin acest acord cu un bloc sud-american care depășește 260 de milioane de locuitori, ceea ce creează una dintre cele mai mari zone comerciale din lume.

„UE a avut de luat o decizie strategică pe care o negocia de peste 20 de ani de a-și extinde piețele. Piața noastră care este de 450 de milioane de consumatori a încheiat un acord în care se vor elimina treptat în următorii 10-15 ani taxele vamale cu țările din America de Sud, așa numitul Mercosur, care e un grup de consumatori de peste 260 de milioane de locuitori”.

Premierul a explicat că eliminarea graduală a taxelor vamale va permite industriei europene să devină mai competitivă pe aceste piețe, în special în sectoare precum producția de automobile, utilaje și echipamente industriale, unde taxele actuale ajung și la 35%. Chiar și în aceste condiții, UE a reușit să exporte masiv, ceea ce sugerează un potențial și mai mare odată cu reducerea barierelor comerciale.

„Practic s-a făcut o zonă economică care se va dezvolta treptat, treptat, care este o piață mare și teoretic ar trebui să fie niște beneficii importante pentru ambele părți. O piață mare îți permite să crești, să vinzi mai mult și mai ieftin în așa fel încât toți să câștige. Există oportunități și există riscuri”.

Premierul Ilie Bolojan a insistat asupra faptului că principalele avantaje ale acordului UE–Mercosur se vor vedea în zona industrială, în special pentru companiile care fac deja parte din lanțurile de producție europene și care exportă pe piețe din afara Uniunii.

În acest context, premierul a explicat că, în prezent, exporturile europene de produse industriale sunt deja competitive, în ciuda nivelului ridicat al taxelor vamale aplicate pe aceste piețe, iar eliminarea treptată a acestor taxe ar putea accelera acest proces. El a subliniat că România are un interes direct în această dinamică, având în vedere numărul mare de angajați din industrie care depind de comenzile externe.

„Astăzi, Europa exportă produse industriale, mașini, utilaje care sunt taxate cu taxe vamale de la 35%, cum sunt autoturismele, coborând până la 18, 19%. Cu toate aceste taxe UE este competitivă.

Dacă în următorii 10-15 ani, taxele se vor reduce treptat, treptat, înseamnă că trepat, exporturile europene vor fi mai competitive pe aceste piețe, în așa fel încât companiile românești care sunt în aceste lanțuri valorice…să nu uităm că sute de mii de oameni lucrează în România în companii care își exportă produsele către aceste lanțuri, care exportă mașinile și utilajele. Va funcționa ca un aspirator pentru economia românească. Pot fi beneficii pe care companiile să le valorifice”.

Riscurile pentru agricultură și condițiile negociate la nivel european

Acordul Mercosur a generat rezerve importante în rândul statelor cu sectoare agricole puternice, iar România se numără printre țările care au privit cu prudență impactul asupra fermierilor locali. Ilie Bolojan a recunoscut că agricultura este domeniul cel mai expus riscurilor, în special din cauza importurilor la prețuri mai mici.

„A fost elementul de bază care a făcut ca multe țări care au componente agricule importante care se bazează pe componenta de agricultură, inclusiv România, să fie rezervate legat de această înțelegere”.

Premierul a explicat că, în lipsa unei majorități clare, negocierile s-au prelungit, iar subiectul a fost tranșat în cadrul unui Consiliu European desfășurat înainte de Crăciun, la care a participat și președintele Nicușor Dan. Atunci s-a stabilit semnarea acordului, decizie care nu a generat un ecou public major la acel moment.

„După negocieri care au trenat și după ce nu s-a ajuns la o majoritate de țări care să respecte condițiile de luare a deciziei, înainte de Cărciun a fost un Consiliu European, la care președintele Nicușor Dan a participat, și la acel Consiliu s-a convenit că se va semna acordul Mercosur. Dânsul a făcut o declarație dar nefiind ceva care să fie pe agenda publică s-a trecut cu vederea”.

Ulterior, unele state, precum Italia, au cerut condiții suplimentare de protecție pentru agricultură, ceea ce a dus la introducerea unor plafoane cantitative și a unor mecanisme de suspendare a scutirilor de taxe.

„Au fost limitate cantitățile, a scăzut procentul de la 8, la 5% de la care dacă aceste produse depășesc o cotă de piață, țările pot suspenda scutirea de taxe”.

Coordonarea instituțională și pozițiile divergente din Guvern

Ilie Bolojan a precizat că votul României pentru acordul UE–Mercosur a fost rezultatul unei poziții coordonate între Guvern și președintele țării. Potrivit premierului, Ministerul Economiei a notificat Ministerul Afacerilor Externe, care a transmis instrucțiuni clare reprezentantului României la nivel european.

„Ministerul Economiei a notificat MAE, și MAE atunci când s-a pus în discuție în comitetul în care votează ambasadorii fiecărei țări la Comisia Europeană a dat o instrucțiune ambasadoarei noastre, Iulia Matei, în așa fel încât să voteze. A fost un acord între Guvern și domnul președinte să avem o poziție convergentă”.

Premierul a adăugat că opoziția față de acord din partea miniștrilor Agriculturii este una de principiu, indiferent de culoarea politică, deoarece impactul asupra fermierilor rămâne o preocupare majoră. În acest context, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat marți seara, la Antena 3, că a respins Memorandumul privind acordul UE–Mercosur și că va vota împotrivă dacă documentul va ajunge în Parlamentul României în forma actuală.