Românii au nevoie de bani. Sistemul de tichete care a eșuat complet în țară: Este mult sub așteptări

Sistemul tichetelor pentru activități casnice, lansat cu obiectivul de a formaliza munca din gospodării și de a aduce beneficii sociale prestatorilor, se dovedește după doi ani de aplicare mult sub așteptări. În loc să devină un instrument eficient de reducere a muncii la negru și de creștere a numărului de persoane asigurate în sistemul de pensii și sănătate, acesta a ajuns să fie perceput mai degrabă ca o povară birocratică.

Plata cu tichete pentru activități casnice nu prinde teren în rândul prestatorilor. Legea care reglementează acest mecanism, adoptată în 2022, a intrat în vigoare la începutul anului 2024, după elaborarea normelor de aplicare. Din mijlocul anului 2024 au început efectiv înscrierile în platforma informatică atât pentru prestatori, cât și pentru beneficiari. Totuși, după un an și jumătate de funcționare, sistemul nu a reușit să câștige tracțiune, interesul rămânând redus.

Mulți lucrători vor să primească bani în locul acestor tichete

Scopul inițial era ca persoanele care prestează activități casnice să fie integrate pe piața muncii și să beneficieze de asigurare de sănătate și contribuții la pensii. În practică, însă, implementarea este greoaie, iar rezultatele sunt limitate. Într-un județ, de exemplu, în intervalul de un an și jumătate au fost răscumpărate puțin peste 15.000 de tichete.

Sistemul presupune înregistrarea obligatorie în platforma digitală atât a prestatorilor, cât și a beneficiarilor, însă acest proces este dificil pentru mulți utilizatori fără sprijin. În plus, schimbarea tichetelor în bani este complicată, mai ales pentru cei din mediul rural. Un exemplu este un prestator din Corabia, județul Olt, care trebuie să parcurgă aproximativ 80 de kilometri până la Slatina pentru a încasa contravaloarea tichetelor în format fizic.

Interesul general pentru aceste tichete este scăzut în județul Olt

În județul Olt, interesul general este scăzut. Singura categorie care utilizează mai activ sistemul este cea a persoanelor aflate în prag de pensionare, care încearcă să își completeze stagiul de cotizare. De altfel, majoritatea prestatorilor sunt persoane care deja au un loc de muncă și folosesc activitatea casnică pentru venituri suplimentare, nu șomeri, ceea ce contrazice obiectivul inițial al programului.

Legea 111/2022 definește cadrul legal al activităților casnice plătite cu tichete. Relația dintre prestator și beneficiar se stabilește prin acord verbal, fără formă scrisă. Prestatorul poate lucra ocazional în gospodării, iar activitatea nu are caracter comercial și nu implică terți.

Activitățile acoperite includ curățenie, igienizare, spălat și călcat rufe, croitorie, prepararea hranei, îngrijire corporală, hrănire sau supravegherea persoanelor dependente. Activitatea se poate desfășura la domiciliul beneficiarului, al prestatorului sau în alt loc stabilit de comun acord.

Tichetele au o valoare nominală de 15 lei, însă prestatorul primește efectiv 12 lei, diferența de 3 lei fiind reținută de stat pentru contribuții la sănătate și pensii. Asigurarea socială nu se activează de la primul tichet, ci doar după preschimbarea a minimum 85 de tichete pe lună, echivalentul a 1.275 de lei, adică aproximativ jumătate din salariul minim net.

„Ei vor seara banii în mână, este o realitate. Atât prestatorul cât și beneficiarul trebuie să aibă adresă de e-mail (n. red. la înregistrarea în platformă). După aceea, acești beneficiari ce vor. A fost azi la muncă, seara să-i dau banii, or decontarea acestor tichete durează. Și nu sunt 15 lei, sunt 12 lei într-un final. Ca să te deplasezi de la Vitomirești la Slatina să decontezi…”, a punctat Emil Marinescu, reprezentant din partea patronatelor.

Tichetele nu pot fi transferate sau folosite pentru cumpărături

Tichetele nu pot fi transferate sau folosite pentru cumpărături și pot fi achiziționate de la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, de la Poștă sau prin platforma ANOFM. Prestatorii au la dispoziție 12 luni pentru a le transforma în bani, fie prin numerar, fie prin transfer bancar.

Sistemul aduce și unele beneficii sociale. Prestatorii pot primi indemnizație de șomaj și acces la servicii medicale de bază, dar doar după preschimbarea a minimum 85 de tichete și menținerea acestui prag lunar. Din veniturile obținute se rețin impozitul pe venit de 10% și contribuția la pensie de 25%, aplicate la jumătate din valoarea tichetului, obligațiile fiind gestionate de agențiile de ocupare a forței de muncă.

Pentru beneficiari, există posibilitatea de a primi gratuit 75 de tichete în anul următor dacă achiziționează și utilizează cel puțin 600 de tichete într-un an. Angajatorii pot, de asemenea, să ofere tichetele ca bonus salariaților, acestea fiind personalizate cu datele beneficiarului.

Cu toate acestea, în județul Olt niciun angajator nu a achiziționat tichete pentru angajați. În total, au fost cumpărate aproximativ 10.000 de tichete online și peste 5.000 în format fizic, în urma unor eforturi de informare susținute.

Un alt obstacol major este preferința prestatorilor pentru plata în bani cash la finalul zilei, în locul tichetelor

Un alt obstacol major este preferința prestatorilor pentru plata în bani cash la finalul zilei, în locul tichetelor. Aceștia consideră că sistemul este prea complicat și implică deplasări costisitoare și timp pierdut pentru preschimbarea tichetelor.

În unele cazuri, un tichet acoperă o oră de muncă, iar o zi de lucru poate însuma între 8 și 12 ore, ceea ce limitează flexibilitatea sistemului și îl face mai puțin atractiv comparativ cu piața muncii informale. În prezent, se observă totuși un interes crescut din partea persoanelor apropiate de pensionare, care încearcă să își completeze stagiul de cotizare prin acest mecanism.

Autoritățile locale și reprezentanții din domeniu consideră că sistemul ar putea funcționa mai eficient dacă ar fi simplificat, inclusiv prin implicarea primăriilor sau prin posibilitatea de preschimbare a tichetelor în magazine mari, pentru a reduce distanțele și birocrația.

„Vedeți, punem foarte multe restricții și vrem să avem rezultate. Legea este foarte bine intenționată. Ar fi foarte benefic dacă s-ar face o propunere ca pe lângă activitatea AJOFM să fie implicate și UAT-urile. Să asigure consiliere și chiar decontul să se facă la primărie. S-ar reduce foarte mult distanțele”, a explicat șeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Olt, Cristian Ungureanu.