Românii au cea mai mare încredere în Biserică și Armată. Nicușor Dan s-a prăbușit. Sondaj INSCOP

Cel mai recent Barometru INSCOP arată cum se distribuie încrederea românilor între principalele instituţii ale statului, la început de 2026. Cercetarea relevă diferenţe clare între instituţiile percepute ca nepolitice şi cele aflate în zona deciziei politice. Datele au fost colectate în ianuarie 2026, la nivel naţional, prin interviuri telefonice.

INSCOP indică o ierarhie clară a încrederii în instituţii, cu Biserica şi Armata în frunte

Barometrul INSCOP Research, realizat pentru platforma Informat.ro, arată că Biserica şi Armata continuă să fie instituţiile în care românii declară cel mai ridicat nivel de încredere.

Potrivit ediţiei a VII-a a cercetării, aceste instituţii se menţin detaşat în fruntea clasamentului, într-un context în care majoritatea instituţiilor politice pierd teren faţă de măsurătoarea anterioară din iulie 2025.

Conform sondajului, Biserica ocupă primul loc în topul încrederii, cu 63,9% dintre respondenţi care declară că au „destul de multă” sau „foarte multă” încredere în această instituţie, în creştere faţă de 57,7% înregistrat în vara anului 2025.

Armata se află pe poziţia a doua, cu un nivel de încredere de 61,8%, uşor sub valoarea de 63% consemnată în iulie 2025, dar suficient pentru a-şi păstra locul în clasament.

Pe locul al treilea se situează Poliţia, instituţie care a cunoscut una dintre cele mai vizibile creşteri de încredere. Jumătate dintre români, respectiv 50%, declară că au încredere destul de multă şi foarte multă în Poliţie, faţă de 43,2% la măsurătoarea precedentă, ceea ce indică o evoluţie pozitivă în percepţia publică.

Instituţiile politice pierd teren în Barometrul INSCOP, cu Parlamentul pe ultima poziţie

După primele trei poziţii, clasamentul continuă cu instituţiile din zona politică şi administrativă, unde nivelul de încredere rămâne considerabil mai scăzut. Preşedinţia se află pe locul al patrulea, cu 27,9% încredere destul de multă şi foarte multă, în scădere faţă de 34,8% înregistrat în iulie 2025.

Justiţia, inclusă pentru prima dată în Barometrul INSCOP în ediţia din ianuarie 2026, ocupă poziţia următoare, cu un nivel de încredere de 25,4%. Guvernul se situează sub acest prag, cu doar 18,4% dintre respondenţi exprimând un nivel ridicat de încredere, în scădere faţă de 20,4% consemnat anterior.

La coada clasamentului se află Parlamentul, care rămâne instituţia cu cea mai redusă cotă de încredere publică. Doar 11,9% dintre români afirmă că au destul de multă sau foarte multă încredere în forul legislativ, faţă de 14,5% înregistrat în iulie 2025, ceea ce confirmă tendinţa descendentă observată în ultimii ani.

Profilul socio-demografic al încrederii şi explicaţiile oferite de INSCOP

Analiza detaliată a datelor arată diferenţe semnificative între diverse categorii de populaţie. Încrederea în Biserică este mai pronunţată în rândul votanţilor PSD şi AUR, al persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani, al celor cu educaţie primară şi al locuitorilor din mediul rural.

În ceea ce priveşte Armata, niveluri ridicate de încredere se regăsesc în special în rândul votanţilor PSD şi PNL, al seniorilor şi al populaţiei din zonele rurale.

Poliţia beneficiază de un capital de încredere mai mare în rândul votanţilor PSD şi PNL, al tinerilor sub 30 de ani şi al angajaţilor din sectorul public. Preşedinţia este evaluată mai favorabil de votanţii PNL şi USR, de tinerii sub 30 de ani, de persoanele cu studii superioare, precum şi de locuitorii din Bucureşti şi din marile oraşe.

Încrederea în Justiţie este mai ridicată în rândul votanţilor PSD şi AUR, al persoanelor cu vârste între 18 şi 44 de ani şi al celor cu educaţie primară. Guvernul este apreciat mai ales de votanţii USR şi PNL, de tinerii sub 30 de ani, de persoanele cu educaţie superioară şi de bucureşteni.

În cazul Parlamentului, niveluri relativ mai ridicate de încredere se regăsesc în rândul votanţilor PSD, PNL şi USR, precum şi al tinerilor şi al locuitorilor Capitalei.

Contextul general al acestor date este explicat de conducerea institutului de cercetare, care a oferit o interpretare asupra diferenţelor de percepţie dintre instituţii.

„Instituţiile percepute ca „nepolitice” domină încrederea publică. Biserica şi Armata rămân repere simbolice de stabilitate şi identitate, semn că populaţia caută ancore de continuitate în afara jocului politic propriu-zis. Este un tipar clasic în societăţi cu neîncredere structurală în clasa politică. Instituţiile politice sunt captive într-un deficit structural de credibilitate.

Nu vorbim doar de nemulţumiri conjuncturale, ci de o neîncredere cronicizată în instituţiile reprezentative. Asta indică o ruptură între cetăţeni şi mecanismele clasice ale democraţiei reprezentative, ceea ce alimentează populismului, discursul anti-sistem şi formulele radicale de reprezentare politică”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Cercetarea a fost realizată în perioada 12–15 ianuarie 2026, prin metoda CATI, pe un eşantion de 1100 de persoane adulte, reprezentativ pentru populaţia neinstituţionalizată a României. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.