Peste 84% dintre români cer schimbarea clasei politice. Susțin masiv stabilitatea politică. Sondaj INSCOP

Un nou sondaj realizat de INSCOP arată o dublă tendință puternică în percepția publică din România: peste 95% dintre respondenți susțin stabilitatea politică, în timp ce peste 84% cer o schimbare completă a clasei politice. Datele indică o societate care își dorește simultan predictibilitate instituțională și o reformare profundă a sistemului politic, pe fondul unei susțineri majoritare pentru intervenția statului în protecția socială și continuarea reformelor economice, chiar și atunci când acestea sunt nepopulare.

Rezultatele arată o societate aflată între nevoia de predictibilitate instituțională și nemulțumirea față de actuala reprezentare politică.

Conform datelor, 87,8% dintre respondenți afirmă că sunt complet de acord cu ideea că România are nevoie de stabilitate și nu de conflicte politice. Alte 7,5% declară că sunt parțial de acord.

Per total, peste 95% dintre participanți susțin, într-o formă sau alta, ideea stabilității politice. Doar un procent foarte mic se declară în dezacord, ceea ce sugerează un consens social puternic în favoarea reducerii tensiunilor politice și a conflictelor publice.

Schimbarea clasei politice, mesaj ferm din partea populației

În paralel, sondajul arată un nivel ridicat de susținere pentru o resetare politică profundă.

• 68,7% dintre respondenți sunt total de acord că este momentul unei schimbări complete a clasei politice
• 15,8% sunt parțial de acord

În total, peste 84% dintre români susțin ideea reformării radicale a clasei politice, în timp ce opoziția rămâne minoritară.

Aceste date indică o nemulțumire structurală față de sistemul politic actual, chiar și în contextul dorinței de stabilitate.

Rolul statului în economie

O altă concluzie importantă a cercetării este legată de rolul statului în economie.

46,9% dintre respondenți sunt complet de acord că statul trebuie să protejeze populația chiar dacă acest lucru ar putea afecta capacitatea de plată a datoriei publice. Alte 23,1% sunt parțial de acord.

În total, aproximativ 70% dintre participanți susțin o abordare orientată spre protecție socială, chiar și cu riscuri fiscale. În schimb, aproximativ un sfert dintre respondenți resping această idee, exprimând o orientare mai strictă către echilibru bugetar și disciplină fiscală.

În ceea ce privește continuarea reformelor economice, chiar și atunci când sunt nepopulare:

• 45,6% sunt total de acord
• 21% sunt parțial de acord
• 6,8% sunt parțial împotrivă
• 19,9% sunt total împotrivă

Datele indică o susținere majoritară pentru reforme, însă și o polarizare semnificativă, cu aproape o treime dintre respondenți exprimând opoziție.

Diferențe sociale și politice în percepție

Sondajul evidențiază diferențe clare între grupurile socio-demografice:

• Susțin mai puternic intervenția statului și schimbarea clasei politice: votanții AUR, persoanele cu educație primară și locuitorii din mediul rural
• Sunt mai critici față de aceste afirmații: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București

Aceste diferențieri sugerează o polarizare socială și politică în modul în care sunt percepute statul, reforma și clasa politică.

Sondajul a fost realizat în perioada 11–14 mai 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 de respondenți.

Eșantionul este reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de 18 ani și peste, fiind stratificat pe criterii socio-demografice (sex, vârstă, ocupație). Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

Datele indică o combinație rară în percepția publică: românii susțin simultan stabilitatea politică și o schimbare profundă a clasei politice. În același timp, există un sprijin major pentru intervenția statului în protecția socială, chiar cu costuri fiscale, și o susținere majoritară pentru continuarea reformelor economice.

Acest tablou sugerează o societate cu așteptări ridicate de la stat și cu presiune crescută pentru reformarea clasei politice, dar fără dorința de instabilitate instituțională.