România vizează finalizarea coridoarelor de transport până în 2030. Nicușor Dan: Este o mare oportunitate de a conecta economiile noastre

România vizează finalizarea coridoarelor de transport până în 2030. Nicușor Dan: Este o mare oportunitate de a conecta economiile noastre

SURSA FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea - Nicusor Dan

Publicat de Corina Chiriac la 29 aprilie 2026, 12:41

România vizează finalizarea coridoarelor de transport până în 2030. Președintele României, Nicușor Dan, a participat la Summitul Inițiativei celor Trei Mări (I3M) de la Dubrovnik, unde a prezentat direcțiile strategice ale României în domeniile infrastructurii, energiei și cooperării economice regionale, subliniind obiectivul finalizării principalelor coridoare de transport până în anul 2030 și importanța consolidării parteneriatelor în Europa Centrală și de Est pentru creșterea competitivității și securității energetice.

România vizează finalizarea coridoarelor de transport până în 2030

România vizează finalizarea coridoarelor de transport până în 2030. Președintele României, Nicușor Dan, a participat la Summitul Inițiativei celor Trei Mări (I3M), desfășurat la Dubrovnik, unde a prezentat principalele priorități ale României în materie de infrastructură, energie și cooperare economică regională.

Evenimentul reunește state din Europa Centrală și de Est și are ca obiectiv consolidarea conectivității economice, logistice și energetice între statele participante.

„Este important acest format pentru că sunt țări, cele mai multe dintre ele foste comuniste, care au cumva aceeași dezvoltare, cumva aceleași aspirații în interiorul Uniunii Europene pentru energie, pentru competitivitate și e important să ne asociem în demersuri pentru a ne expune mai bine interesele.”

Cooperare economică în Europa Centrală și de Est

În cadrul intervenției sale, președintele României a subliniat importanța cooperării între statele din regiune, care împărtășesc provocări similare în interiorul Uniunii Europene, în special în domeniile energiei și competitivității economice.

Acesta a evidențiat nevoia de acțiune coordonată pentru creșterea influenței economice la nivel european:

„Este o mare oportunitate de a conecta economiile noastre, pentru că trăim într-o lume în care contează mărimea. Pentru că cine este mare, pe de o parte e mai eficient, pe de altă parte poate să aibă fondul pentru inovare, iar inovarea, în zilele de azi, este extrem de importantă pentru dezvoltare.”

Competitivitate globală, avantajul economiilor mari și rolul inovării

Nicușor Dan a atras atenția asupra importanței dimensiunii economice în context global, subliniind că economiile mai mari beneficiază de eficiență crescută și capacitate superioară de investiții în cercetare și dezvoltare.

„S-a semnat acel parteneriat între portul Constanța, portul Lieva și, foarte important, participarea României prin BID la acest fond al regiunii, care sperăm să crească, fond de dezvoltare pentru regiunea aceasta central-est europeană.”

Nicuşor Dan
SURSĂ FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea – Nicuşor Dan

Infrastructura României, obiectiv strategic de finalizare până în 2030

Un punct central al discursului a vizat dezvoltarea infrastructurii naționale, cu accent pe finalizarea principalelor coridoare de transport până în anul 2030.

Acestea sunt structurate pe două axe majore: est–vest și nord–sud, esențiale pentru conectarea României la rețelele europene de transport.

„Pe partea rutieră, porțiunea est–vest este, în mare parte, finalizată, cu excepția segmentului Vâlcea–Sibiu. În schimb, pe nord–sud există întârzieri semnificative, în special pe tronsonul Lugoj–Calafat”, a precizat președintele.

Pe axa est–vest, lucrările sunt în mare parte avansate, cu excepția segmentului Vâlcea–Sibiu. În schimb, pe direcția nord–sud există întârzieri semnificative, în special pe tronsonul Lugoj–Calafat.

„Aici este locul unde suntem extrem de întârziați, nu suntem doar noi”, a afirmat acesta, referindu-se la porțiunea Lugoj–Calafat.

Acesta a menționat și lucrări aflate în derulare pe segmente precum Oradea–Arad, însă a subliniat că decalajele rămân relevante la nivel național.

Transport feroviar, modernizare pentru conectivitate rapidă

Pe lângă infrastructura rutieră, președintele a abordat și situația rețelei feroviare, subliniind necesitatea modernizării pentru creșterea vitezei și eficienței transportului.

Deși rețeaua feroviară este funcțională, aceasta necesită investiții semnificative pentru adaptarea la standarde moderne de mobilitate.

„Rețeaua există, dar trebuie modernizată pentru viteze mai mari. Suntem în lucru pe segmentul Cluj–Oradea pentru a asigura o conexiune rapidă pe direcția est–vest”, a explicat Nicușor Dan.

În marja summitului, au fost discutate și proiecte de cooperare regională, inclusiv parteneriate între infrastructuri portuare și mecanisme financiare dedicate dezvoltării Europei Centrale și de Est.

România este implicată în inițiative care vizează creșterea conectivității economice și atragerea de investiții în infrastructură și dezvoltare regională.

Agenda vizitei de la Dubrovnik a inclus și întâlniri cu oficiali americani, printre care secretarul american al energiei, Chris Wright.

Discuțiile au vizat proiecte strategice precum dezvoltarea energiei nucleare și consolidarea coridorului vertical de gaze, considerate esențiale pentru securitatea energetică a regiunii.

Inițiativa celor Trei Mări reprezintă un format de cooperare între statele din Europa Centrală și de Est, având ca obiective principale dezvoltarea infrastructurii, securitatea energetică și creșterea competitivității economice.

Prin participarea activă la acest format, România își consolidează rolul regional și își aliniază proiectele strategice la prioritățile europene de conectivitate și dezvoltare.

„În cursul după-amiezii ne vom întâlni cu secretarul american al energiei, domnul Chris Wright, care a solicitat o întâlnire cu noi pentru proiecte comune, cum este nuclearul, cum este coridorul vertical de gaz.”

Informații articol
Despre autor
Corina Chiriac

A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.