EXCLUSIV. Companiile românești își adaptează procesele la cerințele de conformare. Standardele europene deschid noi oportunități de competitivitate

Domeniul testării, inspecției și certificării (TIC) a trecut prin transformări majore în ultimii ani, evoluând către un pilon esențial pentru competitivitate. Schimbările din acest sector au influențat direct economia românească, eficiența companiilor și modul în care sunt adoptate noile tehnologii la nivel organizațional.

Adrian Cuțitei, General Manager SGS România, a explicat într-un interviu pentru Capital că schimbările din sector sunt influențate de extinderea reglementărilor internaționale, de cerințele tot mai stricte privind sustenabilitatea și de accelerarea digitalizării, factori care influențează semnificativ regulile de competitivitate pentru companiile românești.

Digitalizarea și reglementările noi rescriu regulile de competitivitate pentru companiile românești

De-a lungul timpului, activitatea companiilor din domeniu s-a extins de la verificarea produselor către evaluarea sistemelor de management, a lanțurilor de aprovizionare și a proceselor interne ale organizațiilor. În prezent, o componentă importantă este reprezentată de verificarea datelor non-financiare și a indicatorilor de mediu și sociali.

În paralel, digitalizarea a modificat modul de lucru al sectorului, prin utilizarea platformelor digitale, auditului la distanță și analizelor de date în timp real, dar și prin extinderea către domenii precum securitatea informației și sistemele bazate pe inteligență artificială.

„Rolul companiilor de testare, inspecție și certificare (TIC) a evoluat de-a lungul timpului, păstrând însă un echilibru între continuitate și inovație. SGS este lider global în domeniu, iar SGS România activează local din 1922, cu o pauză în perioada comunistă. Misiunea de bază a rămas aceeași: asigurarea încrederii. De la începuturile industrializării, companiile TIC au avut rolul de a verifica din punct de vedere cantitativ și mai apoi și calitativ diverse mărfuri pentru a preveni riscurile, garantând corectitudinea tranzacțiilor comerciale. Acest rol de terț independent, imparțial și credibil, a reprezentat fundamentul activității timp de peste un secol și continuă să fie esențial și astăzi, inclusiv în relația dintre companii, autorități, investitori și consumatori.

În paralel, rolul companiilor TIC s-a reinventat constant. Evoluția cadrului de reglementare și a standardelor internaționale a extins această funcție de la produse la procese, sisteme de management și lanțuri de aprovizionare. În ultimele decenii, accentul s-a mutat tot mai mult către sustenabilitate, ESG și transparență, zonă în care verificarea datelor non-financiare și a performanței de mediu sau sociale a devenit critică. Și mai recent, digitalizarea, noile tehnologii și inteligența artificială deschid o nouă etapă, în care companiile de testare și certificare susțin nu doar conformitatea, ci și adoptarea responsabilă a inovației. Ca să  sumarizăm, evoluția companiilor TIC este definită de această combinație dintre tradiție – păstrarea rolului de garant al încrederii și inovație – adaptarea continuă la noi riscuri, tehnologii și așteptări ale societății”, a explicat Adrian Cuțitei pentru Capital.

Conformitatea cu standarde internaționale reprezintă o condiție importantă pentru accesul pe piețele externe

Pentru companiile locale, conformitatea cu standarde internaționale reprezintă o condiție importantă pentru accesul pe piețele externe. Sectorul TIC contribuie astfel la reducerea barierelor comerciale și la alinierea la cerințele europene și globale, spune managerul.

„Companiile locale trebuie să demonstreze conformitatea cu standarde globale de calitate, siguranță și sustenabilitate. Sectorul TIC facilitează accesul produselor și serviciilor românești pe piețe externe, reduce barierele comerciale și sprijină alinierea la cerințele europene și internaționale, un element-cheie pentru exporturi, atragerea de investiții și parteneriate solide. În același timp, aportul este unul structural, nu doar comercial.

Prin evaluarea sistemelor de management, a proceselor și riscurilor, SGS sprijină organizațiile locale să-și crească eficiența operațională, să reducă nonconformitățile și să-și optimizeze costurile pe termen mediu și lung. Nu în ultimul rând, sectorul TIC contribuie la maturizarea mediului economic local. Prin expertiză tehnică, o abordare neutră și transfer de bune practici, el sprijină consolidarea unei culturi a calității, a conformității și a deciziilor bazate pe date verificate. În acest fel, testarea, inspecția și certificarea nu susțin doar competitivitatea individuală a companiilor, ci și credibilitatea economiei românești în ansamblu, într-un context european și global tot mai exigent”, a mai spus acesta.

Unele organizații privesc în continuare certificarea ca pe un demers birocratic

Potrivit explicațiilor oferite de reprezentantul SGS România, unele organizații privesc în continuare certificarea ca pe un demers birocratic. Totuși, spune el, procesul implică analizarea structurată a activităților interne, a riscurilor și a mecanismelor de control.

Adrian Cuțitei spune că acest exercițiu poate conduce la o mai bună organizare internă și la creșterea predictibilității deciziilor, în timp ce la nivel extern funcționează ca un indicator de conformitate recunoscut de parteneri și autorități.

„Valoarea reală a certificării nu constă în obținerea certificatului, ci în disciplina organizațională, încrederea și avantajul competitiv pe care le generează. Percepția certificării ca simplă formalitate birocratică apare, de regulă, atunci când aceasta este tratată izolat, ca un scop în sine. În realitate, valoarea de business a certificării este semnificativ mai amplă și ține de modul în care procesul este integrat în strategia organizației. Indiferent de domeniul de activitate, standardele internaționale obligă organizația să-și analizeze obiectiv procesele, riscurile și controalele interne. Acest exercițiu conduce, în mod natural, la eficientizarea operațiunilor, reducerea erorilor și a costurilor neprevăzute, precum și la o mai bună predictibilitate în luarea deciziilor.

Din această perspectivă, certificarea devine un instrument de management, nu un proces formal și birocratic. În plan comercial și reputațional, valoarea este la fel de clară. Certificarea transmite un semnal de încredere către clienți, parteneri, investitori și autorități, demonstrând că organizația respectă reguli clare, recunoscute internațional. Pentru multe companii, acest fapt înseamnă acces la piețe reglementate, eligibilitate pentru licitații publice și diferențiere față de concurență”, a spus directorul general.

Companiile românești fac mai multe greșeli când vine vorba despre standardele de calitate

În multe organizații, spune managerul, standardele sunt tratate ca o obligație formală, fără integrarea lor în strategia de business. Alte dificultăți apar din lipsa unei analize inițiale riguroase sau din aplicarea unor soluții standardizate, fără adaptare la specificul activității.

„Cea mai frecventă greșeală este tratarea standardelor de calitate și conformitate ca pe o obligație formală, nu ca pe un instrument de management. O a doua greșeală importantă este subestimarea etapei de analiză și planificare. Multe organizații sar peste evaluarea corectă a contextului, a riscurilor și a obiectivelor proprii, încercând să aplice soluții standard, generice. Standardele internaționale sunt, prin definiție, flexibile și se bazează pe adaptarea la specificul fiecărei organizații.

De asemenea, implicarea insuficientă a managementului firmei este o vulnerabilitate care apare frecvent. Multe organizații nu investesc suficient în instruirea oamenilor. Conformitatea nu este responsabilitatea unei singure persoane, ci trebuie să facă parte din cultura organizațională, iar această cultură trebuie implementată și susținută. Nu în ultimul rând, multe companii privesc conformitatea ca pe un punct final, nu ca pe un proces continuu. Certificarea este văzută ca un moment singular, nu ca parte a unui ciclu de îmbunătățire permanentă. În lipsa monitorizării performanței, a analizelor periodice și a actualizării în raport cu noile cerințe legislative sau de piață, conformitatea riscă să devină rapid depășită”, a explicat Adrian Cuțitei.

Digitalizarea a schimbat modul de derulare a activităților

Conform explicațiilor oferite de reprezentantul SGS România, digitalizarea a jucat un rol semnificativ, deoarece a schimbat modul de derulare a activităților TIC, crescând viteza de procesare și gradul de trasabilitate. Evaluările pot fi realizate mai ușor prin instrumente digitale, inclusiv prin audituri la distanță sau monitorizare în timp real, spune el.

Totodată, aria de aplicare s-a extins către sisteme digitale, infrastructuri IT și evaluarea conformității soluțiilor bazate pe inteligență artificială, alături de standarde internaționale din zona securității informației.

„Digitalizarea a schimbat modul în care serviciile TIC sunt livrate, utilizate și valorificate de companii. În primul rând, digitalizarea a crescut semnificativ viteza, trasabilitatea și calitatea proceselor de evaluare. Utilizarea platformelor digitale, a instrumentelor de colectare și analiză a datelor, a auditului la distanță sau a monitorizării în timp real permite evaluări mai precise, mai transparente și mai bine documentate. În al doilea rând, digitalizarea a extins aria de competență a sectorului TIC.

Astăzi, testarea și certificarea nu mai vizează doar produse sau procese fizice, ci și sisteme digitale, securitatea informației și a datelor, infrastructurile IT și, tot mai frecvent, soluțiile bazate pe inteligență artificială. SGS oferă servicii în zona Încrederii Digitale, inclusiv auditul calității datelor și evaluarea conformității sistemelor AI până la certificarea sistemelor de management – aliniate cu standarde internaționale precum ISO/IEC 42001, ISO/IEC 27001 etc. Totodată, digitalizarea a transformat relația cu clienții. Aceștia se așteaptă la servicii integrate, acces digital la documentație, raportare structurată și o experiență mai fluidă, aliniată cu propriile lor procese interne”, a mai explicat directorul general.

Standardele pot funcționa fie ca o obligație externă, fie ca un instrument de organizare internă

În practică, mai spune directorul general, standardele pot funcționa fie ca o obligație externă, fie ca un instrument de organizare internă. În al doilea caz, ele sunt utilizate pentru analizarea proceselor și reducerea riscurilor operaționale.

Pe termen lung, această abordare este asociată cu o mai bună predictibilitate a activității și cu o poziționare mai clară în relația cu partenerii comerciali și investitorii.

„În primul rând, prin schimbarea perspectivei asupra rolului acestor standarde în organizație. Atunci când sunt tratate ca obligație externă, ele generează costuri. Dar atunci când sunt integrate în strategia de business, devin un catalizator pentru performanță. Un prim pas este folosirea standardelor ca mecanism de optimizare internă. Apoi, standardele contribuie la credibilitatea și sustenabilitatea pe termen lung a afacerii, putând susține diferențierea comercială și accesul pe piețe puternic reglementate. Pentru investitori, clienți și parteneri, această abordare se traduce prin încredere și stabilitate”, a explicat acesta.

România are un potențial important în agricultură, industrie și infrastructură

Adrian Cuțitei a vorbit apoi și despre potențialul României în agricultură, industrie și infrastructură. Pentru ca acesta să fie valorificat, standardele trebuie susținute prin servicii de inspecție și testare, aplicate pe întreg ciclul de viață al produselor și proiectelor.

În agricultură, spune Adrian Cuțitei, acestea sunt utilizate pentru controlul calității și reducerea pierderilor. În industrie, sunt aplicate în domenii precum energie, FMCG sau minerit. În infrastructură, sunt folosite pentru verificarea conformității proiectelor de construcții și energie, inclusiv în zona proiectelor verzi.

„Pentru a valorifica mai bine potențialul României în agricultură, industrie și infrastructură, standardele trebuie susținute prin servicii de inspecție și testare, aplicate pe întreg ciclul de viață al produselor și proiectelor. În agricultură, inspecțiile cantitative și calitative ale mărfurilor, corelate cu testările de laborator, sunt esențiale pentru asigurarea calității, reducerea pierderilor și facilitarea comerțului, mai ales în contextul exporturilor și al cerințelor stricte de siguranță alimentară.

În industrie, testarea și inspecția susțin competitivitatea printr-o abordare integrată: analize de mediu, testări pentru produse alimentare, OGC și minerale, servicii de facilitare a comerțului și evaluări adaptate fiecărui sector – de la energie și utilități, inclusiv regenerabile, la FMCG, minerit sau industrie grea. În zona de infrastructură, inspecțiile și testările independente în construcții, proiecte de energie regenerabilă sau clădiri verzi sunt critice pentru siguranță, durabilitate și utilizarea eficientă a resurselor. Aceste servicii asigură respectarea cerințelor tehnice și de sustenabilitate, încă din faza de proiectare și până la operare. În concluzie, România are nevoie de o abordare cât mai coerentă, orientată spre calitate verificabilă și trasabilitate”, a completat Adrian Cuțitei.

Piața TIC se poate deplasa către un rol mai integrat în deciziile strategice ale companiilor

În următorii ani, piața TIC este așteptată să se deplaseze treptat de la un rol predominant de conformitate către unul mai integrat în deciziile strategice ale companiilor, a mai spus reprezentantul SGS România pentru Capital.

Această evoluție este influențată de reglementările europene, de cerințele lanțurilor globale de aprovizionare și de creșterea unor domenii precum sustenabilitatea, trasabilitatea și digitalizarea.

„În următorii cinci ani, piața românească de testare, certificare, audit și inspecție va evolua dintr-un rol preponderent de conformitate către unul tot mai strategic, integrat în dezvoltarea economică și tranziția către modele sustenabile. Un al doilea motor important va fi presiunea reglementărilor europene și a lanțurilor globale de aprovizionare. Domenii precum sustenabilitatea, mediul, siguranța alimentară, trasabilitatea mărfurilor, digitalizarea și noile tehnologii vor accelera nevoia de verificare independentă, date credibile și evaluări bazate pe risc. Iar SGS este parte a acestei schimbări, susținând competitivitatea, credibilitatea și reziliența economiei românești într-un mediu tot mai complex și exigent”, a conchis acesta.

Activitatea SGS în România a început în 1922, odată cu deschiderea operațiunilor în portul dunărean Brăila, pe atunci una dintre cele mai importante piețe de cereale din lume, după Chicago. Între 1927 și 1947, compania a funcționat sub denumirea Société Générale de Surveillance SGS, iar ulterior sub forma SGS Jacques Salmanowitz – Société Anonyme Roumaine de Surveillance. În 1992 a fost reînființată SGS România SA, cu sediul în București.

În prezent, compania este unul dintre principalii furnizori privați de servicii de inspecție, certificare, verificare și testare din România, având rolul de a susține încrederea între companii, instituții și autorități. Serviciile sunt furnizate la nivel național printr-o rețea extinsă de birouri și laboratoare, amplasate în principalele centre economice și porturi din România.

În Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră, funcționează un laborator specializat în agricultură și minerale, care oferă analize dedicate. În Prahova (Brazi) este operat un laborator pentru mediu, petrol și gaze, iar în București un laborator de analize alimentare.