Potrivit explicațiilor oferite de Dan Dungaciu, Rusia a reprezentat o amenințare constantă pentru România în ultimii 200 de ani, încă de la formarea statului modern. Această perspectivă a fost susținută de numeroase figuri politice istorice, de la Brătianu până la lideri interbelici și diplomați precum Titulescu, care au avertizat asupra riscurilor generate de o posibilă intervenție rusească.
În istorie, percepția amenințării rusești a fost clară pentru români
Dungaciu a subliniat că în istorie, percepția amenințării rusești a fost clară pentru români și nu a fost nevoie de mecanisme speciale pentru a fi înțeleasă. El a explicat că, de multe ori, discuțiile publice actuale echivalează amenințarea reală cu necesitatea de a construi mecanisme de dezinformare, ceea ce poate crea o imagine eronată despre capacitatea românilor de a evalua situația. În opinia sa, amenințarea rusească este un fapt istoric recunoscut, dar există tendința de a interpreta această realitate ca pe un semn că populația ar fi incapabilă să înțeleagă contextul geopolitic.
„Dar marea șmecherie pe care ei o fac și pe care probabil că presa ar trebui să o discute mai mult este, domnule, ei echivalează amenințarea rusă, care a fost reală pentru România de când e România modernă, de 200 de ani, Rusia acolo e o amenințare… N-a fost nevoie să îi faci un desen românului ca să înțeleagă instinctiv că Rusia e o problemă.
De la nu știu, n-am, n-am voie să numesc aici, de la Brătianu, până la lideri, așa-numiți, de extremă dreaptă din România Interbelică, până la Titulescu, toți au fost unanimi în a spune că dacă vin rușii peste noi, cum zicea Titulescu, dacă ne prinde sfârșitul războiului în confruntare cu Rusia, vor bate clopotele peste România. Unii mai radicali, mai religioși, au spus dacă vin rușii, ne vor sataniza. Și Brătienii au spus totdeauna că Rusia este un pericol”, a declarat Dan Dungaciu pentru Gândul.
Această abordare ar putea fi înțeleasă greșit ca un motiv pentru cenzură sau manipulare
Sociologul a subliniat că această abordare ar putea fi înțeleasă greșit ca un motiv pentru cenzură sau manipulare, însă experiența istorică arată că românii au fost mereu conștienți de importanța recunoașterii amenințării rusești și de impactul acesteia asupra siguranței și suveranității statului. Astfel, discursul său a pus în context percepția actuală a Rusiei, evidențiind continuitatea acestei preocupări de două secole și subliniind că înțelegerea riscurilor externe nu necesită restricții asupra informației sau cenzură.
„Deci eu ce vreau să spun este că echivalența asta că Rusia a amenințare care este lucru evident pentru toată lumea, cu trebuie să construim mecanisme de dezinformare… Dar ei echivalează asta cu faptul că românii sunt tâmpiți. Ei nu pot să înțeleagă treaba asta. Și că ei, de fapt, sunt manipulați și noi trebuie să le spunem și îți invocă cenzura. De parcă noi avem nevoie de cenzură ca să înțelegem ceva”, a conchis sociologul.
Despre amenințarea rusească a vorbit și Liviu Dragnea
Despre acest subiect a vorbit și fostul lider PSD Liviu Dragnea. El a comentat afirmațiile referitoare la existența unui război hibrid în România. Dragnea a explicat că termenul este folosit greșit în contextul țării noastre, subliniind că, prin definiție, un război hibrid presupune existența a cel puțin două componente, dintre care una trebuie să fie militară.
Discuția a pornit de la vizita șefului NATO Mark Rutte în România, după anunțul retragerii trupelor americane de pe teritoriul românesc. Dragnea a apreciat că definiția corectă a războiului hibrid implică prezența unei confruntări militare, ceea ce nu se aplică în cazul României.
„Eu am o impresie foarte proastă despre acel individ (n.red. Mark Rutte) care și-a bătut joc de români în ultimul hal. Dar, mă rog, slugile îi primesc pe stăpâni tot timpul, cum să spun, cu covorul roșu. Ăla nu putea să facă o asemenea greșeală, că dacă un reporter mai curajos, dar nu de aici, din altă parte, i-ar fi spus: băi, ai făcut o declarație. Prin definiția din dicționare, nu numai în România, un război hibrid trebuie să aibă cel puțin două componente, dintre care una este componenta militară”, a declarat Dragnea pentru Gândul.
Afirmațiile unor oficiali locali despre existența unui război hibrid în România sunt inexacte
Fostul lider PSD a precizat că afirmațiile unor oficiali locali despre existența unui război hibrid în România sunt inexacte, contrazicând definițiile oficiale. El a menționat că, în lipsa unei confruntări militare, termenul de război hibrid nu poate fi aplicat, iar situații precum atacurile cibernetice sau încercările de manipulare pot fi denumite diferit. Dragnea a subliniat că, în prezent, război hibrid există în Ucraina, unde există și confruntare militară reală, în timp ce în România nu există o asemenea componentă militară.
„Adică nu poți să zici, domnule, eu nu am o confruntare militară cu vecinul. Am doar război hibrid. Nu există așa ceva. Poți să-i spui altceva: atacuri cibernetice, încercare de manipulare. Război hibrid, da, este în Ucraina. Acolo au și confruntare militară. Dar tu, când nu ai un război, când nu ai o confruntare militară cu rușii, cum spui tu că de 10 ani în România avem un război hibrid? Unde? La tine în cap, poate. Poate să fie război hibrid în căpșor. Vor să facă în România mai rău decât capul de pod. Următorul teatru de operație”, a conchis Liviu Dragnea.
