Misterul dronei doborâte în România. Ce spune generalul Dorin Toma despre adevăratul scop

Generalul în rezervă Dorin Toma, fost șef al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, consideră că drona doborâtă vineri de un avion F-16 al Armatei Române a pătruns intenționat în spațiul aerian al României.

Ipoteza care schimbă perspectiva asupra dronei interceptate în România

Într-o intervenție la Digi24, acesta a declarat că un astfel de zbor ar fi putut avea ca obiectiv colectarea de informații despre modul în care funcționează sistemele naționale de apărare antiaeriană și antidronă.

Întrebat dacă există motive de îndoială privind proveniența dronei interceptate și distruse de aeronava F-16, fostul comandant militar a afirmat că datele disponibile indică în mod clar un aparat de tip Shahed. Potrivit acestuia, configurația specifică a dronei face puțin probabilă o confuzie cu un model utilizat de Ucraina.

„În opinia mea, categoric este o dronă rusească. Și cel mai important indiciu este cel comunicat de Ministerul Apărării că pilotul, cel care a avut contact vizual cu drona respectivă, a confirmat că ar fi vorba de o dronă tip Shahed. Dronele de tip Geran-2 sau Gerbera sunt drone care au anumită configurație. Fuzelajul este specific, aripă Delta, deci e destul de dificil de a fi confundată cu o dronă ucraineană”, a explicat generalul (r) Dorin Toma.

Suspiciuni privind o misiune planificată

În analiza sa, Dorin Toma susține că traseul urmat de dronă indică faptul că aceasta nu a ajuns accidental în spațiul aerian al României. Fostul șef al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO apreciază că aparatul fără pilot ar fi urmat coordonate stabilite anterior, chiar dacă nu era controlat permanent în timp real.

„Opinia mea este că intenționat a fost direcționată în spațiul aerian al României, urmărind și traiectoria, cel puțin din datele care au fost făcute publice până la această dată. Este greu de imaginat că o dronă în derivă ar fi putut parcurge acel itinerar și să zboare timp de 80-90 de minute în spațiul aerian al României. Dar, cel mai important, pe acel itinerar specific și să execute acele manevre… Deci, cel mai probabil, nu neapărat era dirijată în timp real, dar avea niște coordonate prestabilite”, susține generalul în rezervă.

Acesta a apreciat, totodată, că misiunea pilotului român care a doborât drona a fost una deosebit de dificilă. Potrivit explicațiilor sale, interceptarea unui aparat care evoluează la altitudine redusă și cu viteză mică reprezintă o provocare chiar și pentru un avion de luptă performant.

„Îmi pot imagina că nu este foarte simplu să dobori cu un avion cu reacție o astfel de dronă, care zboară la viteză redusă, la altitudine joasă, deci este foarte greu”, a explicat militarul.

Federația Rusă, folosind sistemele pe care le are, a putut monitoriza reacția Armatei Române

Dorin Toma consideră că incidentul este unul deosebit de grav și îl pune în legătură cu acțiunile hibride care s-au intensificat în ultima perioadă în spațiul aerian și maritim al României. În opinia sa, perioada îndelungată în care drona a evoluat deasupra teritoriului național ar fi permis Federației Ruse să monitorizeze reacția sistemelor de apărare românești.

Fostul comandant NATO a explicat că, pe durata zborului, Rusia ar fi putut utiliza sisteme de război electronic și mijloace de informații pentru a observa modul de funcționare al radarelor, frecvențele folosite, schimbările de frecvență și timpii de reacție ai structurilor militare române.

„Această dronă a zburat timp de 80-90 de minute în spațiul aerian al României pe un anumit itinerar. Noi am monitorizat-o, așa cum s-a comunicat oficial, dar în același timp și Federația Rusă, folosind sistemele de război electronic, de SIGINT, pe care le are, în primul rând în Crimeea, dar și pe platforme de recunoaștere aeriene, de supraveghere aeriană, a monitorizat cum au acționat radarele, frecvențele pe care le-au folosit, schimbările de frecvență, timpii de reacție. Deci pur și simplu timp de 80-90 de minute, Federația Rusă, folosind sistemele pe care le are, a putut monitoriza reacția Armatei Române într-o astfel de situație. Poate au fost devoalate punctele slabe sau poate punctele puternice pe care le are apărarea antiaeriană și antidronă a României”, a declarat Dorin Toma.

Recomandarea privind apărarea la frontieră

Generalul în rezervă a subliniat că sistemele de apărare aeriană și antidronă ar trebui amplasate cât mai aproape de frontieră și în zona litoralului, astfel încât aparatele fără pilot să fie detectate și interceptate într-un interval cât mai scurt după pătrunderea în spațiul aerian al României.

În opinia sa, identificarea rapidă a țintelor și reacția imediată a operatorilor și piloților reprezintă elemente esențiale pentru limitarea riscurilor generate de astfel de incidente.

„Acolo trebuie să descoperi, acolo trebuie să identifici și în timp foarte scurt operatorul și în ultimă instanță pilotul să distrugă astfel de drone, că vorbim de dronele aeriene sau că vorbim de dronele maritime”, a concluzionat Dorin Toma.