România, sub lupa FMI. Deficitul și datoria pot crește fără măsuri suplimentare din 2027

Raportul anual al FMI aduce o radiografie detaliată a finanțelor României și explică de ce sunt necesare măsuri suplimentare după 2027. Documentul analizează starea bugetului, evoluția inflației și riscurile economice care se conturează în următorii ani. FMI descrie și ce efect ar avea reformele fiscale deja adoptate și cele care ar trebui anunțate din timp.

Contextul fiscal actual și motivul pentru care FMI cere ajustări după 2027

Raportul arată că România are nevoie de o ajustare fiscală suplimentară începând cu 2027, iar instituția notează că aceste măsuri trebuie anunțate din timp pentru a stabiliza datoria publică în raport cu PIB-ul.

Documentul precizează că punerea în aplicare integrală a consolidării fiscale pentru perioada 2025–2026 este esențială pentru reducerea deficitului sub 3 la sută din PIB și pentru menținerea sustenabilității fiscale.

În raport se arată că Ministerul Finanțelor anunțase că România a implementat măsuri importante pentru refacerea stabilității financiare, însă documentul FMI detaliază și riscurile care continuă să fie prezente.

Raportul descrie faptul că economia României ar urma să înregistreze o creștere treptată pe termen scurt, pe fondul consolidării fiscale necesare pentru corectarea dezechilibrelor interne și externe.

Se notează că finanțele publice s-au deteriorat după creșterea cheltuielilor cu pensiile, salariile din sectorul public și investițiile finanțate din surse interne, la care se adaugă presiunile asupra contului curent.

Măsurile deja adoptate pentru 2025–2026 și efectele lor estimate

În raport se menționează un pachet amplu de reforme fiscale menit să reducă deficitul bugetar sub 6 la sută din PIB în 2026. Acest pachet include majorarea cotelor standard și reduse de TVA, extinderea listei de produse impozitate la cota standard și creșterea accizelor, a impozitelor pe proprietate și a celor pe dividende.

FMI notează că acest pachet a contribuit la evitarea întreruperii fondurilor structurale europene și a retrogradării ratingului de credit suveran.

Documentul explică faptul că inflația globală ar urma să rămână ridicată până la jumătatea anului 2026, fiind influențată de creșterea TVA și de eliminarea plafoanelor pentru prețurile energiei.

Raportul precizează că Guvernul va acorda prioritate investițiilor publice și va menține înghețate salariile și pensiile din sectorul public în 2026. Conform proiecțiilor incluse în document, deficitul bugetar ar urma să scadă de la 8,7 la sută din PIB în 2024 la 8,2 la sută în 2025 și la 5,8 la sută în 2026.

Raportul mai arată că, în lipsa unor măsuri suplimentare, deficitul fiscal ar rămâne la aproximativ 5 la sută din PIB până în 2030. Documentul estimează că datoria publică ar putea crește cu aproximativ zece puncte procentuale până în 2030, ajungând aproape de 70 la sută din PIB.

Evoluția economiei și a inflației în următorii ani, potrivit FMI

Raportul arată că PIB-ul real ar urma să crească cu 1 la sută în 2025 și 1,4 la sută în 2026. Documentul precizează că, în concordanță cu procesul de consolidare fiscală și cu o redresare a economiilor partenerilor comerciali, deficitul de cont curent ar urma să se reducă la 8 la sută din PIB în 2025 și la 6,6 la sută în 2026, stabilizându-se ulterior în jurul nivelului de 5 la sută pe termen mediu.

Raportul notează că inflația ar urma să rămână ridicată în următoarele douăsprezece luni și precizează că impactul majorării TVA și eliminării plafoanelor la energie va menține presiunea asupra prețurilor.

Documentul explică faptul că revenirea inflației în interiorul intervalului țintă necesită o abordare atentă din partea politicii monetare.

Riscurile identificate în raport pentru finanțele publice și economie

Raportul include mai multe riscuri pentru stabilitatea fiscală și economică. Se notează că o eventuală scădere a ratingului de credit suveran rămâne un risc legat de punerea în aplicare a consolidării fiscale pentru 2025–2026.

Documentul precizează că întârzierile în reformele structurale și creșterea costurilor unitare cu forța de muncă ar putea afecta exporturile și investițiile străine directe.

În raport se menționează și riscuri externe, precum încetinirea economiilor principale ale partenerilor comerciali, apariția unor bariere comerciale, incertitudini regionale și intensificarea conflictelor.

Documentul include și riscuri pentru inflație, cum ar fi evoluția prețurilor la energie, efectele unor șocuri climatice sau o creștere salarială mai mare decât cea anticipată.

Recomandările FMI pentru stabilitate fiscală, politică monetară și reforme structurale

Raportul precizează că este necesară o ajustare fiscală suplimentară începând cu 2027, cu anunțarea în avans a unor măsuri concrete de reformă fiscală.

Documentul notează că, în contextul unei inflații ridicate, politica monetară trebuie să rămână prudentă, iar reducerea dobânzilor ar trebui reluată doar după temperarea creșterilor salariale și a inflației.

Raportul explică faptul că reformele structurale, precum stimularea participării forței de muncă și îmbunătățirea guvernanței, sunt esențiale pentru utilizarea fondurilor europene și pentru susținerea consolidării fiscale.

FMI subliniază că reformele suplimentare de politică fiscală ar trebui să rămână principala sursă pentru ajustarea finanțelor publice într-un mod durabil.