Economia României, aproape de pragul recesiunii
Economia României se află într-o situație riscantă. Potrivit celui mai recent raport al FMI și avertismentelor guvernatorului BNR, creșterea economică este foarte mică, inflația va rămâne ridicată până în 2026, deficitul bugetar este periculos, există riscuri pentru ratingul țării și mediul de afaceri este sub presiune.
Vicepreședintele Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Bogdan Petre, a spus că România se apropie de o zonă economică critică. El a explicat că situația reală nu mai poate fi ascunsă și că atât raportul FMI, cât și declarațiile lui Mugur Isărescu arată că țara se află într-un risc macroeconomic major, iar opțiunile de manevră se reduc rapid.
FMI transmite că deficitul bugetar este mult prea mare, datoria publică crește rapid, iar corectarea finanțelor publice nu mai poate fi tratată superficial, ci este o necesitate pentru a păstra credibilitatea României pe piețele internaționale.
Fondul susține că România nu poate continua cu un deficit de aproape 9% din PIB și că ajustările trebuie să fie serioase și de durată, nu doar mici modificări superficiale ale bugetului. Bogdan Petre a mai spus că declarațiile guvernatorului BNR arată clar că trebuie să fim precauți și să înțelegem exact situația economică a țării.
„România este astăzi într-un punct critic în care realitatea economică nu mai poate fi cosmetizată sub nici o formă. Raportul FMI și declarațiile guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, transmit același mesaj: am intrat într-o zonă de risc macroeconomic major, iar ferestrele de manevră se îngustează rapid.
Mesajul transmis de FMI este foarte clar: deficitul bugetar este mult peste limitele de siguranță, datoria publică crește accelerat, iar consolidarea fiscală nu mai este o opțiune politică pe care să o tratăm superficial prin studiourile televiziunilor sau pe TikTok, ci o obligație pentru a evita pierderea credibilității statului pe piețele internaționale.
Fondul avertizează că România nu poate continua cu un deficit de aproape 9% din PIB, iar ajustările necesare trebuie să fie dure și structurale. Nu stilul nostru românesc pe care l-am perfecționat, ci de corectarea unui model bugetar dezechilibrat, menținut artificial ani la rând.
Dacă stăm și analizăm și declarațiile venite dinspre BNR de la guvernatorul băncii centrale Mugur Isărescu, ar trebui să fim mult mai precauți si să înțelegem exact unde se situează România din punct de vedere economic”, a declarat Bogdan Petre.
Firmele românești sunt sub presiune maximă. Șomajul este în creștere
Când a fost întrebat de cei de la știripesurse.ro încotro se îndreaptă economia, expertul a spus că în acest moment România este foarte aproape de recesiune. Creșterea economică este fragilă, puterea de cumpărare scade, iar inflația rămâne cea mai mare din Uniunea Europeană. Eliminarea plafonărilor la energie, creșterea taxelor și dezechilibrele interne mențin presiunea asupra prețurilor.
El a explicat că, pentru oamenii obișnuiți, situația e clară: dacă băncile cresc dobânzile pentru a opri scăderea valorii banilor, economia riscă să intre într-o criză mai mare, iar veniturile statului să scadă.
România se află pe muchie de cuțit: dacă statul cheltuie prea mult, deficitul crește, iar dacă taie cheltuielile și tipărește bani pentru a plăti datoriile, afacerile și locurile de muncă suferă. Realitatea economică confirmă aceste avertismente: consumul scade, puterea de cumpărare a populației este erodată, iar taxele suplimentare afectează direct cererea internă, care a fost motorul creșterii economice în ultimul deceniu.
Vicepreședintele ASPES a atras atenția că absorbția fondurilor europene devine tot mai dificilă din cauza regulilor stricte și a capacității administrative reduse a României. El a adăugat că, deoarece investițiile publice depind în mare măsură de banii europeni, orice întârziere în absorbția acestora reprezintă un risc direct pentru stabilitatea economică.
„Eu cred că în acest moment economia este foarte aproape de pragul recesiunii. Creșterea economică e fragilă, puterea de cumpărare se prăbușește, iar inflația rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Eliminarea plafonărilor la energie, majorările de taxe și dezechilibrele interne mențin presiunea pe prețuri. Pentru a înțelege și simplul cetățean situația este următoarea: dacă urci dobânzile ca să oprești scăderea banilor în valoare, riști să bagi economia într-o criză mai mare și să scadă banii care intră la bugetul statului.
România se află pe muchie. Dacă cheltui prea mult, faci gaura bugetară și mai mare, dacă tai cheltuielile și tipărești prea mulți bani ca să plătești datoriile, omori afacerile și locurile de muncă. Dincolo de cifre, realitatea din economie confirmă avertismentele. Consumul a scăzut, iar acest lucru începe să se vadă în statistici. Puterea de cumpărare a populației este erodată, iar taxarea suplimentară din pachetul fiscal lovește direct cererea internă, motorul principal al creșterii economice din ultimul deceniu.
Absorbția fondurilor europene devine tot mai dificilă, pentru că regulile de implementare sunt mai stricte, iar capacitatea administrativă a României trebuie să recunoaștem, va rămâne slabă în această zonă. În condițiile în care investițiile publice depind masiv de banii europeni, orice întârziere devine un risc direct pentru stabilitatea economică”, a adăugat Bogdan Petre.
Capitalul bancar susține statul, nu economia
Vicepreședintele ASPES a avertizat că situația mediului de afaceri devine tot mai gravă. El a spus că firmele sunt foarte presate, șomajul începe să crească, iar companiile întâmpină dificultăți mari în a obține finanțare. Băncile preferă să investească în titluri de stat, nu să sprijine economia, iar fenomenul numit „lazy banking”, recunoscut chiar de BNR, arată că sistemul bancar nu mai finanțează companiile cum ar trebui.
În loc să susțină producția și investițiile, capitalul bancar ajută statul, România ajungând astfel pe primul loc în UE la diferența dintre economisire și deficit. În plus, taxele și costurile de operare cresc, energia s-a scumpit mult, iar competitivitatea firmelor românești a scăzut considerabil. Ca urmare, multe companii devin necompetitive pe piața internă și externă, industria și IMM-urile suferă, iar economia reală se află în defensivă.
„Mediul de afaceri este sub presiune maximă. Șomajul începe să crească, iar firmele au probleme serioase cu accesul la finanțare. Băncile preferă să direcționeze lichiditatea către titlurile de stat, nu către economie. Fenomenul de ”lazy banking”, recunoscut chiar de BNR, arată clar că sistemul bancar nu mai joacă rolul său fundamental de finanțare a companiilor. În loc să susțină producția și investițiile, capitalul bancar alimentează deficitul statului ajungând astăzi pe primul loc în UE la diferența mare de alte state.
Taxele cresc, costurile de operare cresc, energia s-a scumpit agresiv, iar competitivitatea firmelor românești este redusă la minim. În aceste condiții, multe companii românești devin necompetitive atât pe piața internă, cât și externă. Industria suferă, IMM-urile suferă, iar economia reală este în defensivă”, susține Bogdan Petre.
România are deficit comercial de 24,5 miliarde euro și riscă stagflația
Bogdan Petre a explicat cât de mare este dezechilibrul extern al României. El a spus că, potrivit datelor INS, exporturile au fost de 72,17 miliarde euro, importurile de 96,66 miliarde euro, ceea ce înseamnă un deficit comercial de 24,49 miliarde euro.
De asemenea, analizând PNRR, el a menționat că România are la dispoziție 28,5 miliarde euro, din care a accesat aproximativ 10 miliarde euro, dar o parte semnificativă a granturilor a fost transformată în împrumuturi.
Expertul a tras un semnal de alarmă, explicând că pe fundalul acestor dezechilibre se apropie stagflația – o combinație periculoasă între creștere economică aproape zero, inflație ridicată și șomaj în creștere. El a subliniat că mediul privat va fi afectat puternic și că statul nu are mecanisme reale pentru a amortiza efectele acestei situații.
„Dacă analizăm și deficitul comercial publicat de INS, aflăm nivelul dezastrului: valoarea totală a exporturilor – 72,17 miliarde euro; valoarea totală a importurilor – 96,66 miliarde euro; valoarea deficitului – 24,49 miliarde euro. Ne uităm puțin și la PNRR pentru a înțelege în totalitate cadrul: valoare totală 28,5 miliarde euro. România a accesat aproximativ 10 miliarde euro și am reușit o performanță greu de egalat: am transformat multe granturi (bani gratuiți) în împrumuturi.
Pe fundal, ascunsă după colț, se apropie stagflația: o combinație toxică de creștere economică zero, inflație persistentă și șomaj în creștere. Mediul privat se va zgudui din temelii, iar statul nu are niciun mecanism real să amortizeze șocul”, a conchis Bogdan Petre.
