România și Suedia discută implementarea noului Regulament european privind bateriile. „Battery Passport” devine obligatoriu din 2027

România și Suedia au analizat, la București, provocările și oportunitățile implementării noului Regulament european privind bateriile și deșeurile de baterii, într-un context în care Uniunea Europeană accelerează tranziția către economia circulară și reducerea dependenței de materiile prime critice. Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților, industriei și organizațiilor europene, care au discutat inclusiv despre introducerea obligatorie a sistemului „EU Battery Passport” din februarie 2027.

Eveniment organizat de Ministerul Mediului și Ambasada Suediei

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, împreună cu Ambasada Suediei la București și Sustainable Living Podcast, au organizat evenimentul „România – Suedia: Reciclarea bateriilor | Provocări și oportunități”, parte a platformei bilaterale „Innovating Waste Management: Romania–Sweden Exchange”.

Întâlnirea s-a desfășurat în format hibrid, la sediul Ministerului Mediului și online, și a reunit reprezentanți ai autorităților române și europene, reciclatori, colectori, organizații de conformitate și actori relevanți din industria bateriilor și economia circulară.

Discuțiile au avut loc într-un moment considerat esențial pentru implementarea Regulamentului (UE) 2023/1542 privind bateriile și deșeurile de baterii.

Autoritățile și experții au discutat despre reciclare și trasabilitate

Evenimentul a fost moderat de Raul Pop, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, alături de Marit Braunschweig, Deputy Head of Mission în cadrul Ambasadei Suediei în România. Cei doi au subliniat importanța colaborării dintre autorități, industrie și organizațiile europene pentru accelerarea implementării noilor reguli europene privind bateriile.

În cadrul sesiunilor tehnice, cercetătoarea Moufida Mansouri, reprezentantă a RISE – Research Institutes of Sweden, a prezentat soluțiile dezvoltate în Suedia pentru reciclarea bateriilor litiu-ion și recuperarea materialelor catodice și anodice.

Totodată, Eric Ruyters, secretar general al EUCOBAT, a explicat principalele modificări aduse de noul regulament european, care mută accentul de la simpla gestionare a deșeurilor către întregul ciclu de viață al bateriilor – de la producție și trasabilitate până la reciclare și recuperarea materiilor prime critice.

Acesta a insistat asupra necesității unei implementări uniforme la nivel european și asupra creării unui „level playing field” între statele membre.

România analizează mai multe scenarii pentru implementare

Elena Gaspar Ion, președinte SNRB, a prezentat provocările pe care România le are în implementarea regulamentului european și a vorbit despre trei scenarii posibile privind calendarul de aliniere legislativă și administrativă, care ar putea varia între 2028 și 2031.

Aceasta a atras atenția asupra necesității unei colaborări reale între autorități, producători, reciclatori și organizațiile de transfer de responsabilitate pentru evitarea blocajelor și a fenomenului de „free-riding”.

Zinaida Nazarenko, director Relații și Dezvoltare în cadrul EUCOBAT, a evidențiat rolul organizațiilor europene în facilitarea dialogului dintre statele membre și Comisia Europeană și a vorbit despre schimbul de bune practici și grupurile tehnice de lucru necesare pentru aplicarea eficientă a regulamentului.

„Battery Passport” devine obligatoriu din februarie 2027

Unul dintre cele mai importante subiecte discutate la București a fost introducerea sistemului „EU Battery Passport”, care va deveni obligatoriu începând cu februarie 2027 pentru anumite categorii de baterii.

Regula se va aplica inclusiv pentru:

• bateriile destinate vehiculelor electrice;
• bateriile pentru mijloace ușoare de transport;
• bateriile industriale reîncărcabile.

Participanții au discutat despre provocările legate de standardizarea datelor, interoperabilitatea sistemelor digitale, trasabilitate și schimbul de informații între actorii implicați în lanțul valoric al bateriilor.

Parlamentul și Ministerul Economiei cer soluții aplicabile

Adrian Giurgiu, președintele Comisiei pentru Mediu și Echilibru Ecologic din Camera Deputaților, a subliniat necesitatea unui cadru legislativ flexibil, care să permită atingerea obiectivelor de mediu fără afectarea competitivității economice.

Acesta a transmis că bateriile trebuie tratate ca resurse strategice și surse importante de materii prime critice, nu doar ca deșeuri.

La rândul său, Adrian Pop, secretar de stat în cadrul MEDAT, a vorbit despre dificultățile tehnice și administrative generate de noile cerințe europene privind trasabilitatea, etichetarea și Battery Passport.

Acesta a insistat asupra importanței dialogului permanent dintre autorități, industrie și Comisia Europeană pentru clarificarea aspectelor tehnice și dezvoltarea unor soluții funcționale.

România accelerează pregătirile pentru economia circulară

Participanții la eveniment au evidențiat nevoia accelerării coordonării între autorități și industrie, inclusiv prin desemnarea rapidă a autorităților competente și dezvoltarea unor mecanisme eficiente de raportare și trasabilitate.

Discuțiile au reconfirmat interesul tot mai mare pentru dezvoltarea unui ecosistem funcțional și sustenabil al bateriilor în România și pentru consolidarea cooperării dintre România, Suedia și organizațiile europene relevante în domeniul economiei circulare și al tranziției verzi.