România și alte 35 de state susțin crearea tribunalului special pentru judecarea lui Vladimir Putin pentru agresiunea împotriva Ucrainei

România s-a alăturat unui grup format din alte 35 de state care susțin oficial înființarea unui tribunal special destinat judecării crimei de agresiune împotriva Ucraina. Decizia a fost anunțată vineri, în cadrul reuniunii ministeriale a Consiliul Europei desfășurate la Chișinău și reprezintă unul dintre cele mai importante demersuri juridice și diplomatice lansate de statele europene după invazia rusă începută în 2022. Oficialii europeni și ucraineni transmit că obiectivul este tragerea la răspundere a celor responsabili pentru declanșarea războiului.

România anunță aderarea la acordul privind tribunalul special

Anunțul a fost făcut de ministrul intermar de Externe a României, Oana Țoiu, care a precizat că România a notificat oficial intenția de aderare la Acordul Parțial Extins privind Comitetul Director al Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei.

Potrivit acesteia, decizia reprezintă o continuare a angajamentului României de a susține mecanismele internaționale de justiție și respectarea dreptului internațional.

„România a notificat intenția de a adera la Acordul Parțial Extins privind Comitetul Director al Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei ca un pas concret al angajamentului ferm de a sprijini eforturile internaționale pentru tragerea la răspundere a celor responsabili de încălcări grave ale dreptului internațional”, a declarat Oana Țoiu.

Oficialul român a precizat că înființarea tribunalului beneficiază deja de sprijinul a 36 de state.

Ce rol ar urma să aibă tribunalul special pentru Ucraina

Tribunalul special urmărește investigarea și judecarea crimei de agresiune împotriva Ucrainei, considerată una dintre cele mai grave încălcări ale dreptului internațional.

Spre deosebire de alte anchete privind crime de război sau crime împotriva umanității, noul mecanism juridic ar avea ca obiectiv direct analizarea deciziei politice și militare de lansare a invaziei ruse asupra Ucrainei.

Inițiativa a fost susținută intens de autoritățile de la Kiev și de mai multe state europene, în contextul în care actualele mecanisme internaționale au competențe limitate în ceea ce privește judecarea crimei de agresiune.

Specialiștii în drept internațional consideră că un astfel de tribunal ar putea deveni un precedent juridic important pentru sancționarea liderilor politici implicați în declanșarea unor conflicte armate.

Statele care susțin tribunalul special pentru agresiunea împotriva Ucrainei

Printre țările care au semnat rezoluția se numără:

• Franța;
• Germania;
• Italia;
• Polonia;
• Spania;
• Suedia;
• Regatul Unit;
• Ucraina;
• Republica Moldova;
• România.

Lista include atât state membre ale Uniunea Europeană, cât și țări din afara blocului comunitar, ceea ce arată amploarea sprijinului diplomatic pentru acest proiect.

Reacția dură a Ucrainei: „Putin va intra în istorie ca un infractor”

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiga, a salutat decizia și a transmis că transformarea tribunalului într-o realitate juridică reprezintă un moment istoric pentru Ucraina.

„Tribunalul Special devine o realitate juridică. Foarte puțini credeau că această zi va veni. Dar a venit. Putin va intra în istorie ca un infractor”, a scris oficialul ucrainean pe rețelele sociale.

Kievul încearcă de mai mulți ani să obțină sprijin internațional pentru crearea unui mecanism juridic separat care să judece conducerea politică și militară a Federației Ruse pentru agresiunea împotriva Ucrainei.

Maia Sandu: Rusia trebuie trasă la răspundere

Gazda reuniunii de la Chișinău, președinta Republica Moldova, Maia Sandu, a transmis că sprijinul pentru Ucraina trebuie să continue și că presiunea asupra Rusiei nu trebuie redusă.

„Presiunea asupra Rusiei nu trebuie să slăbească, e nevoie de mult mai mult decât ajutor financiar. Este esențială și tragerea la răspundere pentru crimele comise”, a afirmat Maia Sandu.

Declarația vine în contextul în care Republica Moldova a devenit una dintre cele mai active țări din regiune în sprijinul Ucrainei și al sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei.

Declarația de la Chișinău și noile priorități ale Consiliul Europei

La finalul reuniunii ministeriale, miniștrii participanți au adoptat și Declarația de la Chișinău, împreună cu mai multe decizii privind:

• crearea Comitetului Director al Tribunalului Special;
• Noul Pact Democratic pentru Europa;
• politicile privind migrația;
• cooperarea dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană.

„La final, miniștrii au adoptat Declarația de la Chișinău și o serie de decizii privind Acordul Parțial Extins privind Comitetul Director al Tribunalului Special, Noul Pact Democratic pentru Europa, viitorul activităților Consiliului Europei în domeniul migrației și cooperarea cu Uniunea Europeană”, a precizat Oana Țoiu.

Tribunalul special, unul dintre cele mai importante proiecte juridice europene după invazia din 2022

Invazia Rusiei în Ucraina, începută în februarie 2022, a generat una dintre cele mai ample crize de securitate din Europa după Al Doilea Război Mondial.

De atunci, comunitatea internațională a încercat să construiască mecanisme juridice și politice pentru documentarea și investigarea crimelor comise în timpul conflictului.

Crearea unui tribunal special pentru crima de agresiune este considerată de numeroși experți drept unul dintre cele mai ambițioase proiecte juridice europene din ultimii ani, deoarece vizează direct responsabilitatea liderilor politici și militari care au decis declanșarea războiului.

Susținătorii inițiativei spun că obiectivul nu este doar pedepsirea celor vinovați, ci și transmiterea unui mesaj clar privind respectarea dreptului internațional și a ordinii internaționale bazate pe reguli.