România se confruntă cu dezechilibre majore. Deficitele se acumulează și afectează stabilitatea economică
Datele recente publicate de Eurostat la 30 iunie 2025 arată că România înregistrează cel mai ridicat deficit de Cont Curent din Europa, de 7,9% din PIB. Aceasta reflectă faptul că țara importă mai mult decât exportă, ceea ce generează un dezechilibru major în balanța comercială. Comparativ, România se situează la nivelul Turciei, o țară cunoscută pentru volatilitatea cursului valutar și inflația ridicată.
Radu Georgescu explică situația astfel:
„Pe românește, ies foarte mulți bani pe relația comercială import export,”, evidențiind impactul direct asupra lichidității și cursului valutar.
Deficitele de Cont Curent și bugetar sunt interdependente, iar finanțarea acestora devine tot mai dificilă. Deși unii observatori fac paralela cu Grecia anului 2010, Georgescu atenționează că analogia nu este exactă:
„Grecia are euro, UE a pompat bani în Grecia pentru a nu destabiliza tot sistemul monetar din UE. România nu are euro. Situația se aseamănă mai mult cu Turcia”.
Această diferență subliniază riscul ca presiunea asupra cursului leu/euro să crească rapid dacă finanțarea externă devine insuficientă.
Georgescu susține că finanțarea deficitului devine tot mai complicată
În primele nouă luni ale anului, Guvernul României a contractat împrumuturi de aproximativ 15 miliarde de euro de la bănci internaționale pentru a acoperi deficitul. Aceasta echivalează cu un necesar de finanțare de aproximativ două miliarde de euro lunar, pentru a menține cursul stabil.
Georgescu explică mecanismul:
„Deficitul de Cont Curent (8% din PIB) este aproximativ egal cu deficitul bugetar (8,5% din PIB). Pe romaneste, Guvernul Romaniei se imprumuta euro de la banci straine pe care ii vinde in Romania.”
Totuși, acest sistem nu mai poate fi menținut pe termen lung. Atât deficitul bugetar, cât și cel de Cont Curent sunt ridicate, iar sursele externe de finanțare sunt limitate. Aceasta creează premise pentru o presiune crescută asupra cursului de schimb și pentru creșterea dobânzilor interne.
Presiuni externe și interne asupra bugetului României
Comisia Europeană a cerut Guvernului să reducă deficitul bugetar la 6% din PIB în 2026, ceea ce impune măsuri de austeritate și limitarea cheltuielilor publice. În același timp, economia României este în scădere, cu inflație ridicată și consum redus, ceea ce reduce încasările statului și pune presiune suplimentară pe finanțele publice.
Guvernul a implementat deja mai multe creșteri de taxe și impozite în 2025, inclusiv TVA, accize, taxe pentru IT-iști, construcții, agricultură și sectorul alimentar, precum și impozitul pe dividende și salariul minim. Cu toate acestea, Georgescu subliniază că aceste măsuri nu sunt suficiente:
„În 2025 Guvernul a folosit cam toate gloanțele pe care le avea pentru a reduce deficitul bugetar”.
Conform estimărilor oficiale, deficitul bugetar va ajunge la 161 miliarde de lei în 2025, comparativ cu 152 miliarde în 2024, semnalând o creștere chiar și după aplicarea măsurilor fiscale suplimentare. Aceasta sugerează că presiunile asupra economiei și bugetului vor continua și în perioada următoare.
Implicații pentru populație și economia românească
Analistul atrage atenția asupra efectelor directe asupra cetățenilor. Creșterea deficitului bugetar și a celui de Cont Curent poate conduce la deprecierea leului, inflație ridicată și costuri mai mari pentru credite și produse importate.
„Din cauza acestui deficit de Cont Curent, cursul euro/leu ar trebui să crească în fiecare zi,” explică Georgescu, subliniind vulnerabilitatea monedei naționale la presiuni externe.
Până acum, Guvernul a reușit să mențină stabilitatea prin împrumuturi externe, însă această strategie nu este sustenabilă pe termen lung.
Situația actuală indică o perioadă economică dificilă, cu provocări atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat. Ajustările fiscale și controlul cheltuielilor vor fi esențiale pentru a limita deteriorarea economiei și impactul asupra populației.
