România se confruntă cu presiuni fiscale majore. Deficitul bugetar ridicat, nucleul presiunilor asupra inflației
În cadrul unei emisiuni pe B1 TV, Adrian Vasilescu a detaliat motivele pentru care România se confruntă cu o inflație persistentă. Acesta a arătat că dimensiunea deficitului bugetar reprezintă principala sursă a problemei și că soluțiile nu pot fi aplicate fără o ajustare fiscală complexă.
El a explicat că România se află într-o situație în care cheltuielile depășesc constant veniturile, context care obligă statul să se împrumute continuu pentru a acoperi diferența.
În acest cadru, Vasilescu a arătat că nivelul veniturilor bugetare raportate la PIB este printre cele mai scăzute din UE, ceea ce limitează spațiul de intervenție în perioade economice dificile. El a punctat că o schimbare rapidă a raportului dintre venituri și cheltuieli a devenit o necesitate, nu o opțiune, pentru a reveni la o traiectorie sustenabilă.
În opinia sa, problema este amplificată de datoriile acumulate în anii precedenți, care pun presiune suplimentară pe buget și întârzie orice proces de consolidare.
„Avem inflație mare pentru că avem cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. 9,3% din PIB e un deficit foarte mare, care se acoperă cu împrumuturi. România se împrumută continuu ca să-și acopere acest deficit, adică să acopere diferența dintre veniturile bugetului și cheltuielile bugetului, care sunt foarte mari”, a explicat el.
Tot el a subliniat că BNR estimează pentru luna decembrie 2025 o inflație de 9,6%, nivel considerat ridicat în raport cu tendințele europene și cu necesitatea de a stabiliza prețurile pe termen mediu. Această perspectivă arată că dezinflația se va produce lent, în contextul unui cadru fiscal încă tensionat.
Evoluția prețurilor și dependența României de fondurile europene
Discutând despre direcția în care se poate îndrepta inflația în perioada următoare, Vasilescu a evidențiat că scăderea acesteia ar putea începe anul viitor, însă într-un ritm redus. Oficialul a insistat asupra faptului că toate prognozele depind de rezolvarea dezechilibrelor fiscale, subliniind că România are nevoie de o consolidare bugetară credibilă pentru a păstra accesul la fondurile europene.
„(La anul, inflația) va intra într-o scădere, dar noi avem câteva lucruri de rezolvat și toate sunt legate de buget. Consolidarea bugetară e o problemă vitală la această oră pentru România, pentru că noi avem nevoie ca de aer de fonduri europene și UE are obiceiul să nu ne dea aceste fonduri dacă nu rezolvăm câteva probleme chiar privind deficitul”, a declarat acesta.
În analiza sa, Vasilescu a subliniat că situația nu este una teoretică, ci o condiție clară impusă de instituțiile europene. Accesul la finanțările esențiale pentru proiecte de infrastructură, digitalizare sau energie depinde de pașii pe care România îi va face pentru a limita deficitul. Acesta a nuanțat și direcția inflației pe termen mediu, precizând:
„E aproape o certitudine că din ianuarie anul viitor și până la finele anului inflația va pleca în jos, dar foarte încet, foarte încet. Abia în primul trimestru din 2027 ne așteptăm să scăpăm de această creștere fulminantă a inflației și chiar să avem o aterizare, în primul trimestru, pe ceea ce noi numim linia strategică de țintire”.
Prin aceste declarații, consilierul BNR a transmis ideea că stabilitatea prețurilor nu poate fi separată de disciplina fiscală, iar întârzierea ajustărilor ar putea menține presiunea inflaționistă.
Încetinirea economiei și vulnerabilitățile industriei românești
În ceea ce privește starea generală a economiei, Adrian Vasilescu a explicat că România nu se află într-o situație de risc privind incapacitatea de plată, respingând temerile legate de o eventuală imposibilitate de a acoperi salariile și pensiile.
„România nu e în situația de a intra în încetare de plăți. E un lucru bun și real. Nu suntem în pericol să intrăm în încetare de plăți”, a subliniat el.
Cu toate acestea, dinamica economică este una modestă. Vasilescu a prezentat datele privind creșterea PIB în primele trimestre, evidențiind că ritmul este unul foarte scăzut în raport cu necesitățile economiei. A descris un început de an marcat de evoluții limitate, urmat de o ușoară accelerare în trimestrul al treilea.
„Încetinirea activității economice e vizibilă. În primul trimestru am avut o creștere a PIB de numai 0,3%, în al doilea trimestru tot de 0,3, a dat Dumnezeu și în trimestrul 3 am avut o creștere mai mare, de 1,6%, dar cu acest 1,6% suntem printre europenii cu PIB bun pentru vremurile astea. Sperăm că, cel puțin asta e prognoza rectificată, vom sfârși anul cu o creștere economică de 1,3%”.
Industria rămâne însă segmentul cel mai vulnerabil, în opinia sa, având în vedere că aceasta nu mai contribuie semnificativ la creșterea economică de câțiva ani. Vasilescu a explicat că problemele structurale ale industriei au împins responsabilitatea creșterii economice către sectorul serviciilor, care a ajuns să domine formarea PIB-ului.
„Din păcate, industria merge greu. Avem câțiva ani la activ când industria nu a mai participat la creșterea PIB-ului. (…) Suntem cu o încetinire și industria a pasat greutățile pe servicii. Serviciile au devenit alfa și omega activității economice și PIB-ul tot serviciile îl fac”, a afirmat acesta.
