Economia, pe un traseu nesustenabil: datoria publică aproape s-a dublat
În opinia preliminară emisă cu privire la proiectul noii rectificări bugetare, Consiliul Fiscal constată că economia României a evoluat în ultimii ani pe o direcție „nesustenabilă”, iar dinamica deficitului bugetar și a datoriei publice confirmă această tendință. Datoria statului a ajuns la circa 59% din PIB în iulie 2025, de la 35% în 2019, un ritm considerat îngrijorător.
Instituția atrage atenția că o corecție bugetară de amploare este inevitabilă, chiar dacă aceasta afectează veniturile populației și ale mediului privat, generând nemulțumiri. Alternativa – arată Consiliul Fiscal – este riscul de a intra într-o criză a datoriei suverane, situație care apare atunci când o țară nu își mai poate susține datoriile sau când investitorii se tem că aceasta nu își va putea achita obligațiile financiare viitoare.
”Economia României, în pofida unor progrese importante în numeroase domenii, a avut o evoluţie nesustenabilă, mai ales în anii recenţi – ilustrată de dinamica deficitului bugetar şi cea a datoriei publice (ajunsă la cca. 59% din PIB în iulie 2025, de la 35% din PIB în 2019). Corecţia bugetară din România are loc într-un mediu internaţional nefavorabil şi tot mai incert, cu o situaţie internă tensionată. O corecţie bugetară de amploare nu poate avea loc fără a fi afectate negativ venituri ale cetăţenilor şi încasări ale firmelor, ceea ce generează nemulţumiri. Dar, în lipsa corecţiei bugetare, România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice şi sociale grave”, arată CF.
Deficitul revizuit la 8,4% din PIB: nivel ambițios, dar posibil
Guvernul a modificat țintele de deficit atât pe metodologie cash, cât și ESA, stabilind un nivel de 8,4% din PIB pentru 2025. Consiliul Fiscal apreciază aceste cifre ca fiind ambițioase, dar realizabile, datorită măsurilor incluse în rectificare.
În absența acestor ajustări, deficitul ar fi depășit 9% din PIB, ceea ce ar fi afectat și accesul României la fondurile europene, inclusiv cele din PNRR. Instituția subliniază importanța începerii consolidării fiscale și a menținerii reformelor asumate.
”În lipsa măsurilor de corecţie din acest an, deficitul bugetar ar fi depăşit 9% din PIB. Corecţia bugetară poate fi punctul de inflexiune în restabilirea încrederii în finanţele publice din România, dar procesul este anevoios şi va dura mai mulţi ani. Afirmaţia că ajustarea deficitului bugetar duce la o criză economică omite că România nu poate perpetua deficite de circa 9% din PIB, că se poate ajunge la o criză a datoriei publice. Din păcate, suntem obligaţi de circumstanţe să fim prociclici în corecţia dezechilibrelor (când economia încetineşte), fiindcă s-a greşit în politica bugetară în ultimii ani (prin prociclicitate când economia se redresa după pandemie şi criza energiei)”, spun reprezentanţii Consiliului Fiscal.
Veniturile fiscale scăzute — un risc de siguranță națională
România rămâne una dintre țările europene cu cele mai mici venituri fiscale raportate la PIB. În 2024, acestea au reprezentat doar 28,7% din PIB, mult sub nivelul altor state din regiune — 35% în Cehia și Ungaria — și mult sub media europeană de 40,1%.
Consiliul Fiscal consideră că situația a fost generată de ignorarea, timp de decenii, a necesității unei colectări fiscale în linie cu nevoile societății. Instituția avertizează că îmbunătățirea colectării este „o problemă de siguranță națională” și implică reducerea evaziunii fiscale, reformarea ANAF și accelerarea digitalizării.
Totodată, Consiliul respinge ideea că ajustarea deficitului poate fi realizată exclusiv prin tăieri de cheltuieli sau printr-o creștere imediată a colectării, considerând că teza unei colectări miraculoase, care să evite schimbările fiscale, este iluzorie.
”O colectare mai bună a veniturilor fiscale este o problemă de siguranţă naţională, având în vedere nevoile bugetului public şi contextul internaţional. CF a subliniat în documentele sale că ajustarea deficitului bugetar nu se poate face exclusiv pe partea de cheltuieli şi această judecată se verifică în configuraţia măsurilor iniţiate de Guvern. Teza potrivit căreia s-ar putea obţine o colectare imediată mult mai bună de taxe şi impozite, care să evite schimbări în regimul fiscal, este iluzorie. Şi o reducere masivă de cheltuieli bugetare care să evite schimbări în regimul fiscal nu era posibilă, dată fiind urgenţa corecţiei. Investiţiile publice (ce includ şi pe cele finanţate din bani europeni) ar fi, potrivit rectificării bugetare, de circa 7,8% din PIB, ceea ce este de pus în relaţie şi cu faptul că în 2026 se termină finanţarea din PNRR. Aceste investiţii atenuează din impactul contracţionist al corecţiei bugetare. Dimensiunea deficitelor gemene singularizează România în cadrul UE. Corecţia bugetară este absolut necesară şi pentru a menţine încrederea în moneda naţională. Există o povară suplimentară a creşterii cheltuielilor militare în anii ce vin”.
Investițiile publice atenuează efectele, dar presiunile persistă
Investițiile publice sunt estimate la 7,8% din PIB în 2025 și includ sume semnificative din PNRR, al cărui termen de finanțare expiră în 2026. Aceste investiții reduc parțial impactul contracționist al ajustării bugetare.
Cu toate acestea, România se confruntă cu „deficitele gemene” — deficit bugetar și de cont curent — care pun presiune pe politica monetară și necesită o ajustare fermă pentru a menține încrederea în moneda națională. Cheltuielile pentru apărare vor crește în următorii ani, iar contextul internațional complică suplimentar procesul de consolidare fiscală. Potrivit Consiliului Fiscal, corecția va fi dificilă și se va întinde pe mai mulți ani.
Rectificarea bugetară: venituri mai mici, cheltuieli reduse
Ministerul Finanțelor a lansat în dezbatere publică proiectul de OUG privind a doua rectificare bugetară din 2025. Documentul menține deficitul la 8,4% din PIB. În același timp:
-veniturile bugetului de stat scad, per sold, cu aproximativ 2,1 miliarde lei;
-cheltuielile totale se reduc cu peste 2,7 miliarde lei.
Rectificarea marchează începutul unei serii de ajustări necesare pentru a stabiliza finanțele publice și pentru a menține credibilitatea României în fața partenerilor internaționali.
