România se apropie de pragul „junk”. Avertismentul lui Cristian Grosu: Nu merge la infinit. Ajungem pe mâna FMI

Riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk” de către agențiile de rating ar putea avea consecințe economice majore, avertizează Cristian Grosu, redactor-șef al Curs de Guvernare. Într-un interviu acordat emisiunii „În fața ta”, acesta a susținut că modelul economic bazat pe consum finanțat prin datorie și-a epuizat resursele. Declarațiile vin în contextul unui deficit bugetar de 9,3% din PIB și al unei creșteri economice de doar 0,9% în 2024. Potrivit jurnalistului, fondurile europene și reformele asumate prin PNRR sunt esențiale pentru evitarea unei degradări suplimentare a situației economice.

Modelul economic care a adus România în apropierea categoriei „junk” nu mai generează creștere

Riscul unei retrogradări la categoria „junk” este strâns legat, în opinia lui Cristian Grosu, de epuizarea modelului economic care a susținut dezvoltarea României în ultimele decenii. Acesta consideră că economia bazată pe consum alimentat din importuri și susținut prin împrumuturi externe a limitat dezvoltarea sectorului productiv și a amplificat dezechilibrele financiare.

Rezultatele economice din 2024 reprezintă, în opinia sa, cea mai clară dovadă că mecanismul utilizat până acum nu mai produce efectele așteptate. Deși statul a acumulat un deficit bugetar de 9,3% din PIB, creșterea economică a fost de numai 0,9%, ceea ce indică o eficiență tot mai redusă a cheltuirii banilor împrumutați.

„Noi, de exemplu, studiem acest fenomen al schimbării paradigmei economice a României, care este, de fapt, și cauza a ceea ce simțim noi astăzi că este o criză economică, recesiunea, scăderea consumului și așa mai departe. Trebuie spus un lucru.

Noi, în momentul ăsta, ne aflăm într-un punct din care nu ne mai putem întoarce la vechea paradigmă economică din ultimii 25-30 de ani, economia bazată pe consum. Deci avem, ca să ne dăm seama cât de absurd sună, economie bazată pe consumul de import finanțat cu datorie externă scumpă”, a declarat Cristian Grosu.

Jurnalistul a explicat la Digi24 că această strategie economică a afectat capacitatea țării de a-și susține consumul prin producție internă și a frânat dezvoltarea unei economii competitive.

„Problema este că noi nu mai avem o producție care să ne susțină propriul consum. Și pentru că am mers pe acest motor de creștere, consumul de import finanțat cu bani împrumutați, noi practic am blocat dezvoltarea sectorului productiv. Acest model economic, pentru că e un model economic foarte rudimentar, foarte primitiv, practic ne-a ținut înapoi. Sigur, pot veni unii și să spună: «Domnule, păi uite, totuși, economia creștea, bunăstare, am dus-o mai bine» și așa mai departe.

Problema este că, la un moment dat, această paradigmă economică, în loc să ne ofere timp – domnule, creștem pe genul ăsta de model economic, dar între timp construim și o economie competitivă – în loc să luăm lucrul ăsta ca pe un furnizor de timp, noi l-am luat ca și cum ar merge la infinit.”

În continuarea analizei sale, Grosu a comparat funcționarea acestui mecanism cu o schemă care depinde permanent de acumularea unor noi datorii pentru a susține consumul și creșterea economică.

„Nu merge la infinit. Dacă vreți, e un soi de schemă Ponzi macroeconomică, adică te joci cu deficite, «lasă că mai împrumut» și nu știu ce. Dar deficitul între timp crește, pentru că economia ta e neproductivă, nu trăiești din export. Și lucrul ăsta s-a văzut cel mai bine că nu mai funcționează. Și când spun că nu mai funcționează, nu înseamnă că nu s-a văzut. A început în 2024. A fost văzut cel mai clar în 2024, an electoral.

Bani împrumutați – 9,3% din PIB, deficit cât Ucraina, care e o țară în război, să ne înțelegem, și noi, pe timp de pace, am avut 9,3% deficit, bani aruncați în consum, știți, și o parte în investiții în zona de infrastructură de transport.”

Acesta a subliniat că rezultatul final al acestor politici a fost o creștere economică modestă, în timp ce costurile finanțării datoriei publice au continuat să se majoreze.

„Ei, și cu acești 9,3% din PIB, bani împrumutați și aruncați din elicopter, România a obținut o creștere economică de doar 0,9%. Asta ce înseamnă? It’s over. S-a terminat! Nu mai funcționează, am dat cu capul de pragul de sus. Ce-a rămas după acest festival de datorii și deficit? Dobânzile, pentru că noi deja am ajuns în acea situație în care dobânzile sunt de neplătit.

Noi, anul ăsta, de exemplu, plătim 1.000.000.000 de euro pe lună numai dobânzi. Deci, atenție, nu rate, nu noi datorii, numai dobânzi. Păi, în câțiva ani îți faci autostrăzi de la un capăt la altul, în orice direcție vrei. Și nu oricum, ci le pavezi și cu marmură. Cu banii ăștia, numai cu dobânzile”, a afirmat Cristian Grosu.

Ce efecte ar avea trecerea României în categoria „junk”

O eventuală retrogradare a României la categoria „junk” ar putea declanșa o serie de efecte economice în lanț, de la creșterea costurilor de finanțare până la presiuni suplimentare asupra cursului valutar și inflației. Cristian Grosu avertizează că un astfel de scenariu ar reduce drastic accesul țării la finanțare și ar putea impune intervenția Fondului Monetar Internațional.

„Eram la un pas, cum suntem și acum, de fapt, de degradarea de către agențiile de rating la categoria junk. În momentul în care te duci în junk, deja dobânzile urcă la două cifre. Practic vor fi chiar de neplătit. Adică nimeni nu îți va mai da bani.

Va trebui să intervină FMI-ul și știm cum face FMI-ul, aritmetica e simplă. Dacă vrei banii ăia, trebuie să faci aia și așa mai departe. Mai avem, am mai avut experiența asta”, a declarat Cristian Grosu.

Acesta a explicat că efectele unei astfel de retrogradări nu s-ar limita la costuri mai mari de împrumut, ci ar afecta întregul echilibru economic.

„Fenomenele sunt paralele, pentru că, dacă ajungi la junk, să nu credem că mergem mai departe, ne împrumutăm cu două-trei puncte procentuale mai mult și așa mai departe. Nu. În momentul în care ai ajuns la junk, poți să te aștepți că-ți pică bursa, poți să te aștepți că îți explodează cursul, poți să te aștepți că, din presiunea pe curs, te duci și mai mult în inflație.

Ori toate astea pun o presiune pe economie și o trag și mai la fund. Adică șansele ca tu să-ți plătești datoriile și dobânzile, în loc să crească, nici măcar nu stau pe loc, scad. Ori anul trecut, în august, ne-a trecut acest glonț pe la ureche”, a spus Cristian Grosu.

Cristian Grosu susține că România a început să sărăcească încă din 2024

În analiza sa, Cristian Grosu a afirmat că procesul de deteriorare economică a început încă din 2024, iar efectele au fost mascate temporar prin cheltuieli finanțate din împrumuturi. Potrivit acestuia, problemele structurale nu sunt rezultatul exclusiv al evoluțiilor recente, ci consecința unor dezechilibre acumulate în timp.

„Ăsta a fost momentul când s-au luat niște măsuri de scădere a deficitului, ceea ce trebuie să fie foarte limpede de înțeles în privința acestei crize politice: că a venit PSD-ul și a spus «Domnule, Ilie Sărăcie a sărăcit țara», nu știu ce…

Nu. Țara a început să sărăcească din 2024, atâta că de atunci încoace s-au aruncat bani împrumutați din elicopter”, a declarat Cristian Grosu.

În același timp, jurnalistul a atras atenția asupra importanței fondurilor europene și a reformelor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență, pe care le consideră esențiale pentru stabilizarea economiei.

„Mai sunt niște bani europeni de luat din PNRR și pentru asta, teoretic, ar trebui să facem o serie de reforme care sigur ar fi sănătoase, nu doar pentru a lua banii din PNRR, ci și pentru această țară.”

Grosu și-a exprimat însă rezervele privind consecvența autorităților în implementarea măsurilor asumate și a avertizat că există riscul ca reformele să fie diluate ulterior prin modificări legislative.

„Da, aici eu nu pot decât să sper că această criză are totuși un soi de zonă de control a mecanismelor de a atrage bani. S-ar putea să ne trezim cu aceste măsuri necesare pentru a atrage banii, dar la un moment dat să ne întoarcem.

Adică dăm astăzi o lege și, când ajungem la maniera de aplicare, mai venim cu un amendament, mai venim cu o altă lege care o corectează și așa mai departe. Asta este foarte posibil”, a concluzionat Cristian Grosu.