Pensiile nu vor fi înghețate în 2027. BNR pune frână optimismului: Nu trebuie să mai fie creșteri ca ultima dată

Marea recalculare a sistemului de pensii a adus majorări pentru milioane de români, însă presiunea asupra bugetului de stat a crescut semnificativ după aplicarea noii legi. Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a avertizat, la Iași, că România nu își mai poate permite șocuri bugetare similare celor generate de ultima reformă a pensiilor. Oficialul Băncii Naționale a transmis că pensiile vor putea fi indexate în mod normal, însă creșteri masive, finanțate prin împrumuturi, ar pune în pericol stabilitatea economică a țării.

Oficialul BNR avertizează că pensiile nu mai pot suporta majorări uriașe

Sistemul de pensii din România a intrat într-o etapă de presiune bugetară accentuată după aplicarea noii Legi a pensiilor, iar conducerea Băncii Naționale atrage atenția că ritmul cheltuielilor nu mai poate continua în aceeași formulă. Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, a explicat în cadrul unei întâlniri cu studenții Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași că pensiile vor putea crește prin indexările normale, însă statul nu mai poate susține noi majorări spectaculoase, finanțate din împrumuturi.

Evenimentul a fost organizat de profesorul Dan Chirleșan, iar discuțiile au vizat situația economică a României, deficitul bugetar și efectele reformelor recente asupra finanțelor publice. Oficialul BNR a insistat asupra faptului că majorările permanente nu pot fi acoperite prin resurse temporare provenite din împrumuturi.

„Legat de pensii, nu spune nimeni că nu vor fi resurse. Nimeni n-a spus că la anul pensiile nu se vor indexa. Vor fi bani, dar nu trebuie creșteri de 40%, cum a fost ultima dată. Sunt clar bani împrumutați și nu este normal să finanțezi cheltuieli permanente din venituri temporare. Adică faci un împrumut ca să finanțezi cheltuieli care vor fi ani în șir”, a explicat la Iași oficialul BNR.

Declarația vine în contextul în care autoritățile încearcă să mențină echilibrul între obligațiile sociale asumate prin noua legislație și necesitatea reducerii deficitului bugetar, aflat în continuare la un nivel ridicat.

Marea recalculare a pensiilor a crescut presiunea asupra bugetului de stat

Noua Lege a pensiilor, respectiv Legea nr. 360/2023, a intrat într-o etapă decisivă în februarie 2024, după aprobarea normelor de aplicare de către Guvern. Reforma a fost prezentată drept cea mai amplă modificare a sistemului public de pensii din ultimii ani, obiectivul principal fiind reducerea inechităților dintre pensionari.

Aplicarea efectivă a marii recalculări s-a încheiat până la 1 septembrie 2024 și a produs o creștere semnificativă a cheltuielilor lunare suportate de stat. Datele oficiale au arătat că peste 3,8 milioane de pensii, reprezentând 82,56% din total, au fost majorate după recalculare.

Creșterea medie a depășit 600 de lei pentru pensionarii care au beneficiat de noile formule de calcul, ceea ce a însemnat un impact financiar consistent asupra bugetului public. În unele cazuri, majorările au fost mult mai mari. La nivelul județului Iași, cea mai mare creștere rezultată după recalculare a ajuns la 8.000 de lei.

Exact după finalizarea primei etape a procesului, Maria Andronache, directoarea Casei Județene de Pensii Iași, anunța amploarea efectelor produse de recalculare asupra beneficiarilor din județ.

„105.195 de pensionari, adică peste 70% din cei care au beneficiat de recalcularea drepturilor de pensie în prima etapă, vor avea o pensie mai mare cu 650 lei, în medie”, anunța Maria Andronache.

Consiliul Fiscal avertiza încă din 2024 asupra efectelor noii legi a pensiilor

Semnalele de alarmă privind sustenabilitatea financiară a reformei au fost transmise încă din momentul adoptării noii legislații. Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, avertiza la începutul anului 2024 că reforma pensiilor riscă să amplifice problemele bugetare într-un moment economic extrem de complicat pentru România.

Economistul atrăgea atenția că măsurile de corectare a inechităților din sistem sunt necesare, însă ele au fost implementate într-o perioadă marcată de un deficit bugetar ridicat și de o presiune tot mai mare asupra finanțelor publice.

Potrivit evaluărilor făcute atunci de Consiliul Fiscal, România se confrunta deja cu un deficit în jur de 6% din PIB, iar noile cheltuieli permanente urmau să îngreuneze și mai mult obiectivul de reducere a deficitului către pragul european de 3%.

Daniel Dăianu avertiza că deteriorarea echilibrelor fiscale poate afecta inclusiv percepția investitorilor și a piețelor financiare internaționale, de unde România continuă să se împrumute pentru finanțarea cheltuielilor publice și a deficitului bugetar.

Principalele date despre reforma pensiilor și avertismentele economice:

Indicator / informație	Date relevante
Act normativ	Legea pensiilor nr. 360/2023
Momentul aplicării recalculării	Până la 1 septembrie 2024
Pensii majorate după recalculare	Peste 3,8 milioane
Pondere din totalul pensiilor	82,56%
Creștere medie la nivel național	Peste 600 lei
Creștere medie anunțată în Iași	650 lei
Număr pensionari vizați în Iași	105.195
Cea mai mare majorare în Iași	8.000 lei
Avertisment BNR	Nu mai pot fi susținute creșteri de 40%
Problema indicată de BNR	Finanțarea cheltuielilor permanente din împrumuturi
Deficit bugetar invocat de Consiliul Fiscal	Aproximativ 6% din PIB
Riscul economic semnalat	Creșterea presiunii asupra datoriei și piețelor financiare