România pierde jumătate de miliard de euro din PNRR din cauza reformelor mimate. Dragoș Pîslaru: Toți românii vor suporta nota de plată

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a prezentat evaluarea finală a Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR, un document ce marchează un moment critic pentru finanțele României. Într-o declarație tranșantă, ministrul Dragoș Pîslaru a dezvăluit un bilanț contrastant: recuperarea a 350,7 milioane de euro prin eforturi diplomatice recente, dar și pierderea definitivă a 458,7 milioane de euro. Această sumă reprezintă sancțiunea directă pentru ani de reforme amânate și numiri politice netransparente în companiile de stat.

Bilanțul Cererii de plată nr. 3 din PNRR. Dragoș Pîslaru anunță pierderea a aproape 460 de milioane de euro

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat vineri, 1 mai 2026, concluziile evaluării finale a Comisiei Europene cu privire la cea de-a treia cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit oficialului, rezultatul reprezintă un amestec de reușite diplomatice și eșecuri administrative istorice. Acesta a anunțat că România a reușit să recupereze suma de 350,7 milioane de euro, fonduri care fuseseră inițial blocate de Executivul European.

Pe de altă parte, ministrul a subliniat că țara pierde definitiv 458,7 milioane de euro, sumă sacrificată din cauza unor reforme care au fost fie amânate, fie implementate defectuos sau incomplet în anii anteriori.

Dragoș Pîslaru a explicat, pe pagina sa de Facebook, că evaluarea primită de la Comisie marchează finalul uneia dintre cele mai dificile etape financiare pentru România. Cererea de plată numărul 3 a fost înregistrată oficial pe 15 decembrie 2023, însă dificultatea a provenit din faptul că jaloanele incluse în acest pachet trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii.

Ministrul a reamintit că, în primăvara anului 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume importante, considerând că progresele României erau nesatisfăcătoare. Deși autoritățile de la București au beneficiat de o perioadă de corecție și au transmis noi justificări în noiembrie 2025, patru jaloane esențiale au rămas, în opinia Bruxelles-ului, nerezolvate corespunzător.

O radiografie a negocierilor cu Bruxelles-ul: recuperări masive, dar și penalizări pentru reforme întârziate

În relatarea sa, Dragoș Pîslaru a evidențiat efortul administrativ intens depus de la preluarea mandatului său de ministru al Fondurilor Europene, în iunie 2024. El a afirmat că a utilizat toate pârghiile diplomatice, de la discuții tehnice și clarificări până la negocieri directe cu structurile europene, pentru a salva cât mai mult din banii suspendați.

Această mobilizare a experților din minister a condus la recuperarea celor peste 350 de milioane de euro, un rezultat pe care ministrul îl consideră o dovadă a profesionalismului echipei tehnice în fața unor restanțe politice majore.

Un punct central al succesului menționat de Pîslaru a fost dosarul pensiilor speciale. El a descris această reformă ca fiind cea mai mare victorie a Cererii de Plată nr. 3. Din cele 231 de milioane de euro suspendate inițial pe acest segment, România a recuperat 166 de milioane.

Ministrul a explicat că drumul a fost anevoios, fiind marcat de șase amânări succesive la Curtea Constituțională, fapt ce a dus la depășirea termenelor inițiale. Totuși, implicarea prim-ministrului Ilie Bolojan a fost descrisă ca fiind decisivă, permițând Comisiei Europene să confirme că noua legislație îndeplinește criteriile necesare.

În paralel, ministrul a abordat situația AMEPIP și a guvernanței companiilor de stat. Scopul declarat al acestei reforme a fost asigurarea unei conduceri profesioniste și transparente în firmele de stat, eliminând criteriile politice sau de rudenie.

Dragoș Pîslaru a menționat că, prin eforturile viceprim-ministrului Oana Gheorghiu, s-a reușit dinamizarea acestui proces, ceea ce a permis recuperarea a 132 de milioane de euro. Acesta a subliniat că banii au fost salvați doar prin asumarea unor măsuri care să garanteze că performanța primează în fața intereselor de partid.

Sectoarele unde România a înregistrat pierderi financiare grele

În ciuda succeselor parțiale, Dragoș Pîslaru nu a ezitat să critice dur sectoarele unde România a înregistrat pierderi financiare grele. Cel mai grav impact a fost resimțit în domeniul energiei, unde companii strategice precum Hidroelectrica, Romgaz sau Nuclearelectrica au fost sub lupa Comisiei.

Evaluarea a scos la iveală probleme sistemice în selecția membrilor consiliilor de administrație: numiri politice, proceduri de selecție opace și lipsa unor indicatori de performanță clari. Din cauza acestor deficiențe, România a pierdut 180 de milioane de euro, reușind să salveze doar 48 de milioane.

Situația a fost similară în sectorul transporturilor, vizând companii precum CNAIR, CFR sau Metrorex. Ministrul a explicat că statul român nu a reușit să demonstreze că aceste entități sunt conduse de manageri selectați prin procese competitive și transparente.

Din cauza conflictelor de interese și a nerespectării standardelor de competență cerute de Bruxelles, țara a pierdut alte 15,4 milioane de euro. Dragoș Pîslaru a concluzionat că pierderile sunt o consecință directă a rezistenței la schimbare și a dorinței clasei politice de a menține controlul asupra resurselor publice prin intermediari loiali politic.

În final, ministrul a adresat un mesaj de responsabilitate politică, afirmând că nu se pot pretinde miliarde de euro de la Uniunea Europeană în timp ce la București se mimează reforma. El i-a acuzat direct pe acei politicieni care au amânat modernizarea țării de teamă să nu își piardă privilegiile sau care au folosit companiile de stat pentru a-și numi apropiații.

Dragoș Pîslaru a avertizat că nota de plată pentru incompetență și ticăloșie este achitată, în final, de toți cetățenii români, care rămân privați de investiții esențiale din cauza unor jocuri de putere.

Jalon / Domeniu Reformat	Statut Reformă	Sumă Recuperată	Sumă Pierdută	Cauza Principală a Sancțiunii
Pensiile Speciale	Validat (Legea 24/2026)	166 mil. €	65 mil. €	Depășirea termenului din cauza amânărilor CCR.
AMEPIP & Guvernanță	Validat parțial	132 mil. €	0 mil. €*	Dinamizarea reformei sub noua conducere ministerială.
Companii Stat Energie	Eșuat	48 mil. €	180 mil. €	Numiri politice și lipsa criteriilor de performanță.
Companii Stat Transport	Eșuat	4,5 mil. €	15,4 mil. €	Conflicte de interese și selecție netransparentă.
TOTAL GENERAL	Finalizat	350,7 mil. €	458,7 mil. €	Bilanț negativ cauzat de reformele mimate.

Ce reprezintă, mai exact, PNRR?

Potrivit Parlamentului European, Planul național de redresare și reziliență (PNRR) al României reprezintă o agendă ambițioasă de reforme și investiții ce vizează să atenueze efectele socioeconomice ale crizei provocate de pandemia de COVID-19, ale crizei energetice și ale crizei costului vieții.

Planul modificat – aprobat de Consiliu la 8 decembrie 2023 – se ridică la 28,5 miliarde EUR sau 12,8 % din produsul intern brut (PIB) al țării în 2019.

Printre acestea se numără subvențiile din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) în valoare de 12,1 miliarde EUR (reduse cu 14,9 % în urma revizuirii alocării din iunie 2022), subvențiile REPowerEU în valoare de 1,4 miliarde EUR, transferul cotei României (43,2 milioane EUR) din rezerva de ajustare la Brexit către PNRR-ul său și alocarea împrumuturilor MRR deja angajate integral în cadrul versiunii inițiale a planului (14,9 miliarde EUR).

Planul de redresare urmează să fie pus în aplicare până în 2026.

Capitolul privind REPowerEU cuprinde șapte măsuri de investiții și două măsuri de reformă, care – împreună cu celelalte măsuri din PNRR – alocă 12,6 miliarde EUR (44,1 % din plan) tranziției verzi. Proiectele digitale au beneficiat de 21,9 % din resursele PNRR (cu excepția capitolului privind REPowerEU).

Până pe 30 septembrie 2025, România a primit resurse MRR în valoare de 10,7 miliarde EUR (37,6 %), inclusiv două plăți (sub formă de granturi și împrumuturi) și prefinanțare; această rată se situează sub media Uniunii de 56,4 %.

În septembrie 2025, a fost transmisă Comisiei Europene o cerere de revizuire a planului. În contextul semestrului european 2025, Consiliul a recomandat României să accelereze de urgență executarea planului său.

Postarea integrală a ministrului Dragoș Pîslaru

„Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR:

🟢 am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați;

🔴 pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți.

Am primit, ieri seară, evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR.

Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii.  

Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător.  

Din 23 iunie, când am preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, am folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați: discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituțiile responsabile și dialog constant cu structurile Comisiei Europene.

A fost un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister, datorită căruia am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro, bani care erau inițial suspendați.

1️⃣ Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon.  

2️⃣ Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane Euro, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni.

3️⃣ Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie. Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro.

4️⃣ Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro.

Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente.

Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism.

𝗖𝗶𝗻𝗲 𝗲 𝗱𝗲 𝘃𝗶𝗻𝗮̆?

Fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, de teamă să nu își piardă privilegiile.

Fiecare politician care și-a numit în conducerea companiilor de stat amantele, frații și nepoții. Nu oameni profesioniști și cinstiți.

Fiecare politician care a considerat bugetul statului ca o șansă de îmbogățire personală. Nu ca o datorie față de români.

Fiecare politician care alege să blocheze modernizarea României prin moțiune de cenzură, pentru că această modernizare înseamnă să oprim prăduirea banului public.

Fiecare politician care fuge de banii europeni pentru că ei te obligă să duci țara în direcția bună pentru români, nu în direcția bună pentru conturile tale.

𝗖𝗶𝗻𝗲 𝗽𝗹𝗮̆𝘁𝗲𝘀̦𝘁𝗲?

Noi. Tot noi. Toții românii, care trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru ticăloșia ori incompetența unor șmecheri ajunși la conducerea partidului și care vor să ne țină săraci și needucați pentru că doar așa pot manipula oamenii să le acorde un nou vot.

Poate, totuși, data viitoare ne învățăm minte”, a scris Dragoș Pîslaru pe pagina sa de Facebook.