România produce 4,4 milioane de tone de lapte pe an, dar importă masiv produse lactate. Consiliul Concurenței: Doar o treime din producție ajunge în procesare

România se numără printre cei mai mari producători de lapte din Uniunea Europeană, însă o mare parte din producția internă nu ajunge în industria de procesare. Un studiu realizat de Consiliul Concurenței arată că țara produce anual 4,4 milioane de tone de lapte crud, dar doar aproximativ o treime intră în circuitul industrial.

Autoritatea de concurență avertizează că sectorul este afectat de fragmentarea fermelor, productivitatea redusă și dependența tot mai mare de importuri, în condițiile în care cererea de produse lactate depășește oferta internă.

România are multe ferme de lapte, dar una dintre cele mai scăzute productivități din Uniunea Europeană

Potrivit studiului, România produce anual aproximativ 4,4 milioane de tone de lapte crud și ocupă locul 10 în Uniunea Europeană după volumul producției. Cu toate acestea, doar o treime din această cantitate ajunge la procesatorii industriali, ceea ce plasează țara pe locul 17 în clasamentul european privind colectarea laptelui.

Consiliul Concurenței arată că România deține aproximativ 5% din efectivele de vaci de lapte ale Uniunii Europene, însă concentrează aproape 58% din totalul fermelor de lapte existente în blocul comunitar. Acest lucru reflectă existența unui număr foarte mare de exploatații de mici dimensiuni.

Aproximativ 75% dintre fermele românești au mai puțin de cinci vaci de lapte, ceea ce limitează investițiile în tehnologie, automatizare și mecanizare. În același timp, randamentul mediu este cel mai redus din Uniunea Europeană, cu 3.580 de kilograme de lapte pe vacă, comparativ cu media europeană de 8.450 de kilograme.

Studiul mai evidențiază că efectivele de bovine au scăzut cu aproximativ 10% în ultimul deceniu, de la 1,19 milioane de capete în 2014 la aproximativ 1,08 milioane în 2024.

Procesatorii sunt obligați să apeleze la importuri pentru a acoperi necesarul industriei

Cantitatea de lapte colectată de procesatori a crescut de la aproximativ 1,135 milioane de tone în 2020 la 1,235 milioane de tone în 2024, însă în 2025 a coborât la 1,1 milioane de tone. În aceste condiții, industria de procesare nu reușește să își asigure necesarul exclusiv din surse interne.

Consiliul Concurenței arată că procesatorii sunt nevoiți să importe lapte pentru a completa volumele necesare și pentru a răspunde cererii diversificate de produse lactate. În 2024, importurile de lapte brut au crescut cu aproape 40%, însă colectarea internă a rămas, în termeni absoluți, mai mare decât majorarea importurilor.

În ceea ce privește produsele lactate finite, importurile au continuat să avanseze și au ajuns în 2025 la aproximativ un miliard de euro. Deficitul comercial al României în acest sector este estimat la aproximativ 700 de milioane de euro. Principalul furnizor extern este Ungaria, care a asigurat între 67% și 78% din volumul importurilor de produse lactate în perioada 2014-2025.

Piața este dominată de produse cu valoare adăugată redusă

Analiza arată că sectorul de procesare este orientat în principal către produse cu valoare adăugată redusă și procesare minimă. Laptele de consum reprezintă aproximativ 387.000 de tone, iar produsele acidulate precum iaurtul, sana, chefirul și laptele bătut însumează aproximativ 231.000 de tone. Împreună, acestea depășesc 70% din volumul total procesat.

Produsele cu valoare adăugată mai mare au o pondere semnificativ mai redusă. Brânzeturile totalizează aproximativ 107.000 de tone, smântâna mai puțin de 70.000 de tone, iar producția de unt este de aproximativ 12.000 de tone anual.

Consiliul Concurenței a analizat activitatea a 19 procesatori și a constatat că grupurile multinaționale dispun de capacități de procesare mult mai mari decât companiile locale. În schimb, procesatorii români au o rată medie de utilizare a capacităților mai ridicată.

Prețul laptelui la poarta fermei a crescut cu peste 70% în șase ani

Datele din studiu arată că prețul mediu al laptelui crud la poarta fermei a crescut cu aproximativ 71% în perioada 2018-2024, de la 1,4 lei pe litru la 2,4 lei pe litru. Creșterea este pusă pe seama majorării costurilor de producție, a inflației și a efectelor generate de pandemia de COVID-19 și de războiul din Ucraina.

În aceeași perioadă, prețurile de vânzare ale procesatorilor către retaileri au crescut cu aproximativ 59%, iar prețul mediu la raft pentru laptele cu 3,5% grăsime s-a majorat cu aproximativ 56%.

Autoritatea subliniază că fiecare etapă din lanțul de aprovizionare adaugă costuri și marje comerciale. Astfel, între 2018 și 2024, o creștere de un leu pe litru a prețului laptelui la poarta fermei a fost asociată cu o majorare de aproximativ 2,5 lei pe litru a prețului final plătit de consumator la raft.

Consiliul Concurenței recomandă asocierea fermierilor

Autoritatea recomandă fermierilor să se organizeze în cooperative sau alte forme asociative pentru a-și crește puterea de negociere în relația cu procesatorii și pentru a putea livra volume constante către industrie.

De asemenea, Consiliul Concurenței susține introducerea unor măsuri de sprijin dedicate fermelor mici, inclusiv facilități de finanțare, scheme pentru consolidarea puterii de negociere și stimulente pentru integrarea în circuitul industrial. Studiul a fost lansat în dezbatere publică, iar observațiile pot fi transmise până la 24 iulie 2026.