România, printre țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în septembrie 2025

Potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat și marți de Institutul Național de Statistică, în septembrie 2025 prețurile producției industriale au înregistrat evoluții mixte: la nivelul Uniunii Europene și al zonei euro s-a consemnat o ușoară scădere de 0,1–0,2%, în timp ce România a raportat creșteri semnificative, atât pentru piața internă, cât și pentru export, cu avansuri de până la 6,1% față de aceeași lună a anului trecut.

Prețurile produselor industriale la poarta fabricii au înregistrat o ușoară scădere

Potrivit datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), în luna septembrie, prețurile produselor industriale la poarta fabricii au înregistrat o ușoară scădere de 0,1% atât în Uniunea Europeană, cât și în zona euro, după o diminuare de 0,4% în august. România se află însă printre țările membre cu cele mai accentuate creșteri ale acestui indicator.

Datele arată că, în luna septembrie, România a consemnat cea mai mare majorare a prețurilor din industria prelucrătoare din Uniunea Europeană, cu un avans de 1,2%, urmată de Estonia (0,7%) și Lituania (0,4%).

La polul opus, cele mai accentuate scăderi s-au înregistrat în Bulgaria și Finlanda, ambele cu o diminuare de 0,7%, precum și în Cipru, Ungaria și Polonia, unde indicatorul a coborât cu 0,5%.

Potrivit Eurostat, evoluția prețurilor din sectorul industrial al Uniunii Europene a fost determinată în principal de micșorarea cu 0,1% a costurilor pentru bunurile intermediare și a celor din domeniul energiei. În același timp, prețurile bunurilor de folosință îndelungată au crescut cu 0,2%, iar cele ale produselor de consum curent cu 0,1%, în timp ce bunurile de capital nu au înregistrat modificări semnificative.

Prețurile producției industriale au înregistrat o diminuare de 0,2% în zona euro

Raportat la luna septembrie a anului 2024, prețurile producției industriale au înregistrat o diminuare de 0,2% în zona euro, în timp ce, la nivelul Uniunii Europene, s-a observat o ușoară creștere de 0,1%.

Față de septembrie 2024, cele mai mari creșteri ale prețurilor din industria prelucrătoare s-au consemnat în Bulgaria, cu un avans de 9,1%, urmată de România (6,9%) și Suedia (4,9%). În schimb, cele mai puternice scăderi au fost înregistrate în Luxemburg (–4,4%), Portugalia (–3,7%) și Irlanda (–2,8%).

Conform Eurostat, evoluția prețurilor din industria Uniunii Europene a fost determinată în principal de reducerea cu 0,1% a prețurilor bunurilor intermediare și de scăderea semnificativă, cu 1,7%, a celor din sectorul energetic. În același timp, s-au înregistrat creșteri de 1,7% la bunurile de capital, de 1,6% la produsele de folosință îndelungată și de 2% la cele de consum imediat.

Potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică, în luna septembrie a acestui an, prețurile producției industriale din România, atât pentru piața internă, cât și pentru export, au înregistrat o creștere de 6,1% comparativ cu aceeași lună a anului 2024.

Luna septembrie a adus o majorare de 0,9% a prețurilor producției industriale

Comparativ cu august 2025, luna septembrie a adus o majorare de 0,9% a prețurilor producției industriale.

Conform datelor statistice oficiale, analizând evoluția anuală a prețurilor producției industriale, cele mai mari creșteri s-au înregistrat în industria energetică (+10,75%), urmată de bunurile de consum curent (+5,78%) și cele de folosință îndelungată (+4,82%). Prețurile bunurilor intermediare au crescut cu 3,78%, iar ale bunurilor de capital cu 2,66%.

Datele Institutului Național de Statistică arată că, pe ansamblul pieței interne și externe, luna septembrie a acestui an a adus creșteri semnificative față de aceeași perioadă din 2024: prețurile pentru producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au urcat cu 13,06%, serviciile de distribuție a apei, salubritate, gestionarea deșeurilor și activitățile de decontaminare au crescut cu 10,21%, iar prețurile din industria prelucrătoare au avansat cu 3,80%. În contrast, industria extractivă a înregistrat o scădere de 2,22%.