Principalele avantaje pe care le aduce apartenența la Uniunea Europeană
Apartenența la Uniunea Europeană continuă să se bucure de o susținere ridicată în rândul cetățenilor europeni, mai ales în țările care au aderat în ultimele două decenii.
Potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat la începutul anului 2025, 74% dintre cetățenii Uniunii consideră că țara lor a beneficiat de pe urma integrării europene. Este cel mai mare procent înregistrat de când această întrebare a fost inclusă pentru prima dată în sondaje, în anul 1983.
Principalele avantaje menționate de respondenți se referă la creșterea economică (28%) și la extinderea oportunităților de angajare (26%). Datele statistice europene par să confirme această percepție pozitivă, arătând o îmbunătățire constantă a nivelului de trai și o accelerare a dezvoltării economice în majoritatea noilor state membre.
În Cehia, de exemplu, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 45% din media Uniunii în 2004 la 74% în 2024, ceea ce înseamnă o creștere de la 9.490 de euro la 29.940 de euro. În Lituania, avansul a fost chiar mai puternic, de la 26% la 68% din media UE, adică o creștere de la 4.960 la 27.350 de euro.
Pentru a compara mai clar evoluția veniturilor, experții au stabilit nivelul PIB-ului pe persoană la 100 în anul 2004 pentru fiecare țară. O valoare de 120 arată o creștere cu 20% a prosperității față de anul de referință, în timp ce o valoare de 90 arată o scădere de 10%.
România și Bulgaria, în fruntea creșterii economice
În perioada 2004–2024, PIB-ul pe cap de locuitor în Uniunea Europeană a crescut cu 88%, de la un indice de 100 la 188 de puncte. Însă în cazul noilor state membre, ritmul de dezvoltare a fost semnificativ mai rapid.
România și Bulgaria au înregistrat cele mai spectaculoase progrese economice, cu o creștere de 558%, respectiv 500%. În ambele cazuri, indicele a ajuns la valoarea de 600.
Pentru România, evoluția este remarcabilă: PIB-ul pe cap de locuitor a urcat de la 2.820 de euro în 2004 la 18.560 de euro în 2024. Bulgaria, la rândul ei, a trecut de la 2.710 euro la 16.260 euro.
Și statele baltice au avut o dezvoltare semnificativă, deși într-un ritm ceva mai lent. Lituania a înregistrat o creștere de 405%, Letonia de 336%, iar Estonia de 305%.
Aceste progrese arată modul în care fondurile europene, integrarea economică și accesul la piața comună au contribuit la modernizarea economiilor din Europa Centrală și de Est.
Puterea de cumpărare în România, un indicator al convergenței
Un alt reper important pentru evaluarea progresului economic îl reprezintă standardul puterii de cumpărare (SPC), care reflectă mai fidel diferențele dintre state. În anul 2004, România și Bulgaria aveau cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană, fiecare cu un scor de 35, adică 65% sub media europeană.
După două decenii, România a reușit să își dubleze acest indicator, ajungând la 78, în timp ce Bulgaria a urcat la 66. În alte state din regiune, avansul a fost comparabil: Lituania a crescut de la 50 la 88, Letonia de la 45 la 71, Polonia de la 52 la 79 și Estonia de la 56 la 79.
Slovenia și Cehia, care porneau de la un nivel mai ridicat, au avut creșteri moderate, de la 87 la 91, respectiv de la 81 la 91. Această apropiere de media UE (100) arată că noile state membre reduc treptat decalajele economice față de țările occidentale.
Reprezentanții Comisiei Europene au subliniat în mod constant că extinderea din 2004 „a adus o gamă largă de beneficii semnificative și o creștere economică impresionantă noilor membri și Uniunii în ansamblu”.
Țările candidate și potențialul lor economic
În prezent, nouă state sunt candidate oficiale pentru aderarea la Uniunea Europeană: Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Albania, Serbia, Ucraina, Republica Moldova, Georgia și Turcia. La acestea se adaugă un potențial candidat – Kosovo.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat în luna aprilie că o nouă rundă de aderări până în 2030 este „realistă”, menționând că Ucraina, Moldova, Albania și Muntenegru se află în fruntea procesului de pregătire.
În ceea ce privește dimensiunea economică, aceste țări pornesc însă de la niveluri mult mai mici comparativ cu statele membre actuale. În 2024, producția totală a Uniunii Europene a fost estimată la 18 trilioane de euro, potrivit datelor Eurostat.
Împreună, cele zece țări candidate au înregistrat un PIB combinat de 1,63 trilioane de euro, din care Turcia a contribuit cu 1,25 trilioane. Excluzând Turcia, celelalte nouă state au produs împreună doar 381 de miliarde de euro – o sumă comparabilă cu economia Danemarcei.
Dacă sunt eliminate din calcul Turcia, Ucraina și Serbia, producția totală a celorlalte șapte state scade la aproximativ 130 de miliarde de euro, adică mai puțin decât produsul intern brut al majorității statelor membre actuale.
