România plătește o factură salarială mai mare decât media UE. Ionuț Dumitru: Reprezenta peste 11% din PIB în 2024

Consilierul premierului Ilie Bolojan, Ionuț Dumitru, spune că România plătește mai mult pentru salariile din sectorul public decât media europeană. Diferența apare în condițiile unor venituri fiscale mult mai reduse față de restul Uniunii Europene.

Salariile din sectorul public depășesc media europeană raportat la PIB

Ionuț Dumitru a explicat într-un interviu pentru Digi24 că factura de salarii din sectorul public a ajuns în 2024 la peste 11% din PIB, în timp ce media europeană este de aproximativ 10,3%.

El a arătat că România colectează taxe și impozite de doar 28% din PIB, față de media de 40% din PIB în Uniunea Europeană. A subliniat că, în aceste condiții, statul român acoperă o factură salarială mai mare raportată la produsul intern brut, deși dispune de resurse fiscale mai mici.

În opinia sa, acest decalaj se reflectă în presiunea bugetară uriașă pentru plata salariilor, pensiilor și a celorlalte cheltuieli sociale.

„Dacă ne uităm la factura de salarii în sectorul public, ea reprezenta undeva peste 11% din PIB în 2024, față de o medie europeană cam de 10,3% din PIB. România avea anul trecut, în 2024, o factură de salarii în sectorul public care depășea media europeană cu circa un punct procentual din PIB și în condițiile în care acesta dispune de resurse din taxele și impozitele colectate de doar 28% din PIB, față de media europeană de 40% din PIB, „noi cu resurse mult mai mici la buget, plătim o factură mai mare de salarii în sectorul public, ca procent din PIP față de media europeană – de aici și efortul pentru a plăti aceste cheltuieli sociale”, a declarat Ionuț Dumitru.

Consilierul a menționat că aproximativ 90% din taxele și impozitele colectate sunt absorbite de cheltuielile sociale, ceea ce lasă un spațiu redus pentru investiții sau alte măsuri de dezvoltare. El a atras atenția că România încasează foarte puțin și din impozitele pe proprietate, în jur de 0,5% din PIB, față de media europeană de 1,8% din PIB.

„Dacă ne uităm la cât încasează România pe această componentă de impozite pe proprietate, o să vedem că încasăm cam 0,5% din PIB față de media europeană, care e de 1,8% din PIB. Adică media europeană e cam de trei ori mai mare încă. (…) Toate țările din jurul nostru colectează mai mult în taxe pe proprietar – semnificativ mai mult”, a subliniat oficialul.

Presiunea pe buget va cere noi măsuri de consolidare după 2027

Dumitrul a făcut referire și la raportul Fondului Monetar Internațional, care indică faptul că România va avea nevoie, din 2027, de noi măsuri de consolidare fiscală pentru a coborî deficitul sub 3% din PIB până în 2030.

Printre propunerile FMI apar reducerea pragului pentru microîntreprinderi, eliminarea unor scutiri aplicate pensiilor și o discuție pe tema impozitării progresive.

Consilierul premierului a apreciat că o soluție realistă pentru perioada următoare ar fi o dinamică mai redusă a salariilor și pensiilor, astfel încât ponderea acestora în produsul intern brut să scadă treptat.

El a făcut referire la înghețarea salariilor din acest an și la intenția de a continua această măsură și anul următor, măsuri care ar putea reduce presiunea asupra bugetului fără modificări bruște, cum ar fi reduceri masive de salarii sau concedieri.

„Cred că trebuie să avem în anii următori o dinamică mai înceată a salariilor și a pensiilor, ca procent de creștere anuală, astfel încât procentul acesta din PIB, în special la salarii, să scadă. Suntem mult semnificativ peste media europeană, un 1 punct procentual din cât este media europeană. Prin înghețarea de anul acesta – și înțeleg că se intenționează și anul viitor să se facă această înghețare – procentul din PIB ar trebui să scadă semnificativ, fără să ai mișcări foarte brutale, de genul reduceri mari de salarii sau concedieri. Adică, dacă reușim să reținem pe loc, în termeni nominali, factura prin dinamica PIB, reușim să diluăm această factură socială, astfel încât să revenim la un nivel mai suportabil, cumva, pentru buget, al facturii de salarii, de exemplu”, a spus Dumitru.

Impozitarea progresivă, o discuție încă greu de atins pentru România

Dumitru a spus că nu există condițiile pentru a discuta serios despre impozitarea progresivă. În opinia sa, nici actualul sistem nu poate fi considerat un regim de cotă unică, deoarece există multiple excepții și scutiri care duc la o formă de impozitare regresivă.

El a arătat că discuția este adesea legată de ideea reducerii inechităților, însă diferențele mari de venit nu provin din salarii, ci din alte surse de câștig unde regimul fiscal este mai blând.

Dumitru a subliniat că, înainte de a ajunge la impozit progresiv, România ar avea nevoie de o reformă care să consolideze un regim fiscal coerent și uniform.

„Nu cred – pentru că noi nici măcar nu avem o impozitare unică în momentul de față. (…) Ca să ajungem la discuția despre impozitare progresivă, cred că mai e nevoie de ceva timp pentru a putea trece în primă fază de la regresiv la cotă unică și abia dacă, la un moment dat, societatea va fi pregătită, să avem această discuție. (…) În momentul în care pe partea de taxe și de impozite noi colectăm la TVA atât de puțin, spre exemplu, să te gândești să taxezi semnificativ mai mult veniturile mari… Aici se face o confuzie: cumva, impozitarea progresivă este văzută ca o soluție pentru atenua inechitățile, discrepanțele, între cei cu venituri mici și mari la salarii. Noi nu avem o asemenea problemă – și chiar am făcut un studiu la un moment dat, care arăta acest lucru: că inegalitatea veniturilor, care e relativ mare în România față de mediile europene, nu provine de la salarii, provine din alte forme de venit, unde, așa cum menționam mai devreme, e impozitare mai degrabă regresivă, nici măcar cotă unică nu este”, a concluzionat Ionuț Dumitru.