România pierde avantajul carburanților ieftini. Dumitru Chisăliță: Românii plătesc printre cele mai mari costuri din UE raportate la venituri

România nu mai este una dintre țările cu cei mai ieftini carburanți din Uniunea Europeană, iar benzina a ajuns deja peste media europeană. Expertul în energie Dumitru Chisăliță avertizează că problema este mult mai gravă decât simpla creștere a prețurilor la pompă: raportat la veniturile populației, românii se află în cea mai dificilă situație din Uniunea Europeană.

România a trecut în doar trei ani de la una dintre cele mai ieftine piețe la o piață medie-scumpă

Potrivit datelor publicate în Weekly Oil Bulletin al Comisiei Europene, România era considerată în 2023 una dintre cele mai avantajoase piețe pentru șoferi. Benzina costa între 1,33 și 1,40 euro pe litru, iar motorina între 1,41 și 1,52 euro pe litru, plasând țara noastră pe locurile fruntașe în clasamentul celor mai mici prețuri din Uniunea Europeană.

În iunie 2026, situația este complet diferită. Prețul benzinei a ajuns la aproximativ 1,82-1,84 euro pe litru, depășind media europeană, în timp ce motorina se situează în jurul valorii de 1,80 euro pe litru, foarte aproape de media UE.

Astfel, România a urcat până în zona locurilor 11-14 în clasamentul european al prețurilor la carburanți și a pierdut unul dintre avantajele economice care au contribuit timp de aproape două decenii la competitivitatea economiei.

Dumitru Chisăliță: Problema reală este raportul dintre prețuri și venituri

Expertul în energie susține că simpla comparație a prețurilor la pompă nu reflectă întreaga realitate economică.

„Problema nu este că astăzi România se găsește pe locul 11 la benzină sau locul 14 la motorină în UE. Problema este că România ocupă primul loc atunci când prețurile sunt raportate la veniturile populației. Asta înseamnă că, în termeni reali, românii cumpără mai puțini litri de carburant din salariul lor decât aproape orice alt cetățean european.”

Datele analizate arată că un român cu salariul mediu poate cumpăra aproximativ 608 litri de carburant pe lună, ceea ce plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest indicator.

Paradoxul unei țări care produce și rafinează petrol

În analiza sa, Dumitru Chisăliță atrage atenția asupra unei contradicții majore.

România dispune de producție internă de petrol, de rafinării și de acces la resursele din Marea Neagră. Cu toate acestea, prețurile carburanților au ajuns comparabile cu cele din state occidentale cu venituri mult mai ridicate.

„România extrage petrol. România rafinează petrol. România are acces la Marea Neagră. România nu este dependentă integral de importuri. Și totuși românii plătesc prețuri apropiate de Germania, Austria sau Belgia.”

Potrivit specialistului, explicațiile nu pot fi căutate exclusiv în tensiunile geopolitice sau în conflictul din Orientul Mijlociu.

„Toate țările europene sunt afectate de aceleași șocuri. Diferența este că alte state și-au protejat competitivitatea și cetățenii. Polonia, de exemplu, a redus TVA la carburanți și a prelungit măsurile de plafonare pentru a limita impactul asupra consumatorilor.”

Statul a devenit unul dintre beneficiarii scumpirilor

Analiza evidențiază și impactul fiscalității asupra prețurilor de la pompă.

În ultimii trei ani, accizele au crescut cu aproximativ 61% la benzină și 62% la motorină. În același timp, valoarea TVA încasată de stat a crescut odată cu scumpirea carburanților.

Dumitru Chisăliță consideră că, în timp ce populația a fost afectată de inflație, statul a beneficiat de încasări mai mari.

„Practic, statul român a devenit unul dintre marii câștigători ai inflației. Cetățeanul a devenit finanțatorul de serviciu al deficitelor bugetare.”

Potrivit acestuia, atunci când prețul unui litru de carburant se apropie de 9,2 lei, o parte semnificativă din sumă reprezintă taxe și impozite.

De ce au crescut atât de mult prețurile

Expertul identifică șase cauze principale care au contribuit la situația actuală.

Prima este creșterea salariilor într-un ritm mai rapid decât productivitatea, ceea ce a determinat companiile să transfere costurile suplimentare în prețurile produselor și serviciilor.

A doua cauză este reprezentată de deficitele bugetare ridicate, care au stimulat consumul și au accentuat presiunile inflaționiste.

Pe listă se află și majorarea accizelor, taxele suplimentare aplicate sectorului energetic, prețurile ridicate la energie după pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina, procesul de convergență economică cu Uniunea Europeană și concurența redusă din anumite sectoare economice.

Convergență la prețuri, dar nu și la venituri

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, România s-a apropiat de statele occidentale în ceea ce privește nivelul prețurilor, însă nu și în ceea ce privește puterea de cumpărare.

„Am ajuns să plătim combustibil la nivel occidental, energie la nivel occidental, alimente tot mai apropiate de cele occidentale, în timp ce puterea de cumpărare rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.”

Specialistul consideră că această situație explică percepția tot mai răspândită în rândul populației că veniturile nu mai sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor curente.

Pierderea unui avantaj strategic pentru economia românească

Dumitru Chisăliță avertizează că impactul scumpirii carburanților depășește cu mult costul unui plin făcut la benzinărie.

„Carburantul nu este doar un produs. El intră în costul fiecărui kilogram de pâine, al fiecărui transport, al fiecărei facturi și al fiecărui produs din magazin.”

În opinia sa, pierderea avantajului carburanților ieftini înseamnă costuri mai mari pentru transport, agricultură, logistică și industrie, ceea ce afectează competitivitatea întregii economii.

„România nu e cea mai scumpă nominal la pompă, dar devine cea mai scumpă din UE când o raportezi la venitul net mediu”, concluzionează Dumitru Chisăliță.